Descrierea imaginii
Imaginea prezintă intrarea pe peronul metroului din București.
În partea stângă se află o cabină, privită din lateral, ca un fel de chioșc, cu rol de centru de informare și încărcare cartele de metrou, evidențiată printr-un dreptunghi vertical, cu colțurile de sus rotunjite, texturat în linii oblice și paralele, cu o fereastră în marginea dreaptă, redată printr-un pătrat gol.
Mai jos sunt amplasați turnicheți, stâlpi joși, verticali, în formă de dreptughi redat plin în relief, de care sunt atașate porți mici, din sticlă, în formă de pătrat umplut cu textură punctată, prin care poate trece o singură persoană, într-un timp dat.
În partea superioară a turnicheților se află dispozitivul care, prin intoducerea cartelei de metrou de către călător, oferă acces prin deschiderea ușii, și este reprezentat prin textură de grilaj, respectiv, linii verticale suprapuse altora orizontale.
Date istorice
Industrializarea a fost una dintre cele mai mari promisiuni ale comunismului și poate singura care i-a reușit. În cazul României, perioada comunistă avea să aibă parte de schimbări majore și modernizare în domeniul industriei. Una dintre cele mai importante implementări a fost construirea unui sistem de transport subteran.
Încă de la 1908 apare un plan al construirii unei linii de metrou în București, prin lucrarea de licență a lui Dimitrie Leonida Bibliografie 1. Totuși, plan de construire a rețelei subterane avea să înceapă a fi pus în aplicare mult mai târziu.
A existat o încercare de demarare a proiectului și în epoca dejistă în 1952, însă fără succes. Abia în 1971, Consiliul Popular al Municipiului București avea să înființeze o comisie ce avea rolul de a documenta realizarea sistemului de transport subteran Bibliografie 2. Trei ani mai târziu, în 1974 se decide oficial începerea construcției, ce avea să aibă trei magistrale: Stăvilarul Ciurel – Titan (magistrala I), Pipera – Berceni (magistrala II), iar cea de-a treia magistrală făcea legătura între toate cartierele orașului Bibliografie 3. Următorul an, proiectul este demarat Bibliografie 4.
Bibliografie
1. Lucian Nastasă, Itinerarii spre lumea savantă: tineri din spațiul românesc la studii în străinătate, 1864-1944, Cluj-Napoca, Editura Limes, 2006, p. 238.
2. Antoaneta Etves, Trenul subteran face noi opriri. Două stații de metrou de deschid astăzi! Cât a construit Ceaușescu și câte stații s-au dat în folosință în ultimii 27 de ani. Galerie FOTO, disponibil online la https://evz.ro/trenul-subteran-face-noi-opriri-doua-statii-de-metrou-de-deschid.html aceesat la 03.12.2018.
3. Constantin Vitanos, Alexandru-Claudiu Vitanos, România de la “Marea cea mare” : ţinut original – îmbogăţeşte patrimoniul umanității. Opinii externe, București, Editura Mica Valahie, 2018, p. 29.
4. Ibidem.
Descarcă imagine
https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2019/10/23._Metrou-intrare.png