Descrierea imaginii
Imaginea prezintă din plan aerian, îndreptat spre stânga, primul model de avion cu reacție, realizat de Henri Coandă, cu care a efectuat și primul zbor cu un astfel de aparat cu motor în anul 1910.
Învelișul exterior al corpui de avion se numește fuselaj și este reprezentat plin în relief, printr-o formă alungită pe orizontal, foarte subțire.
Atașate de fuselaj sunt, de la stânga la dreapta: carlingul sau cabina pilotului, aripile, care fac posibilă susținerea corpului în aer, coada avionului cu stabilizatoarele orizontale, ce controlează înclinația avionului, urmate de cele verticale și cârma, ce controlează și modifică direcția de zbor.
Motorul cu reacție se află înspre botul avionului, capătul stâng.
Carlingul, denumită și cabina pilotului pentru comandă și control, este situată sub aripi, în partea central-stângă.
Aripile din lateral, fixate pe acoperiș, aici redate printr-un dreptunghi vertical, situat pe centrul corpului, umplut cu textură de linii oblice și paralele.
Aripile din spate sunt redate prin textură de linii oblice și paralele, astfel: stabilizatorul orizontal are formă trapezoidală, respectiv laturile verticale paralele și cele orizontale neparalele, iar stabilizatorul vertical are formă mai miză și mai alungită, întinsă spre coadă.
Date istorice
Începutul secolului al XX-lea avea să aducă lumii numeroase invenții și descoperiri ce au dus atât la progresul științei, cât și la îmbunătățirea calității vieții. De la descoperirea poloniului și a radiului de către Marie Curie și până la teoria relativității a lui Albert Einstein, lumea științei se afla într-o continuă ascensiune. Numele României avea să aibă și el răsunet în perioadă prin invenția lui Henri Coandă. În 1910, la numai 24 de ani acesta avea să proiecte și să construiască primul avion cu reacție din lumeBibliografie 1.
La 16 decembrie 1910, Henri Coandă avea să își prezinte invenția la Salonul Internațional Aeronautic din Paris Bibliografie 2. După acest eveniment, a încercat să piloteze avionul pe câmpul Issy-les-Moulineaux, însă din cauza defectelor aerodinamice, s-a prăbușit într-un zid, arzând complet Bibliografie 3.
Invenția sa avea să fie mult mai târziu perfecționată. În 1934, Henri Coandă avea să obțină un brevet în Franța pentru Procedeu și dispozitiv pentru devierea unui curent de fluid ce pătrunde într-un alt fluid (efectul Henri Coandă) Bibliografie 4. Această descoperire avea să la bază invenția sa din 1910 Bibliografie 5.
Bibliografie
1. Neculai Moghior, Avionul cu reacţie al lui Coandă face senzaţie, disponibil online la https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/avionul-cu-reactie-al-lui-coanda-face-senzatie accesat la 07.12.2018.
2. Nicolae Balotescu, Carmen Zgăvärdici, Istoria aviației române, Editura Științifică și Enciclopedică, 1984, p. 54.
3. ANIC, fond Henri Coandă, dosar 5, f.1.
4. Alexandru Toreanik, Se implinesc 37 de ani de la moartea lui Henri Coanda, diaponibil online la http://www.ziare.com/stiri/frauda/se-implinesc-37-de-ani-de-la-moartea-lui-henri-coanda-958873 accesat la 07.12.2018.
5. Ibidem.
Descarcă imaginea
https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2020/07/RO-Catalog-Petrom-2020-BT-85.png
