fbpx

Descrierea imaginii

Imaginea prezintă, frontal, portretul fizicianului englez Michael Faraday.

Este un bărbat de peste șaizeci de ani, cu frunte lată, față alungită și îngustă, cu păr voluminos  și bogat, pieptănat cu cărare pe mijloc, redat plin în relief.

De-a lungul obrajilor, stânga și dreapta feței, până aproape de maxilar, capul este încadrat de favoriți, perciuni  lungi sau barbă stufoasă de pe marginea feței, redată prin textură de linii oblice și paralele.

Are sprâncene stufoase, redate pline în relief și ochi mici.

Are nasul alungit cu vârful ascuțit și nări bombate în marginea de jos, buzele subțiri și întinse, redate prin două linii îngroșate și ușor curbe, situate sub nas, bărbie pătrățoasă.

Poartă un costum de epocă, cu sacou și cămașă cu guler înalt, încheiată cu nasturi pe piept.

De gulerul cămășii, la baza gâtului, este înfpșurat un papion cu fundă lată, dintr-o eșarfă, redată plină în relief.

Cămașa este evidențiată prin textură punctată, încadrată de sacoul evidențiat prin textură de grilaj, cu linii verticale suprapuse altora orizontale.

Nasturele de pe bordura centrală a cămășii este evidențiat printr-un cerc plin în relief, marginea de jos.

Date suplimentare

La 22 septembrie 1791, la Newinton, nu departe de Londra, Anglia, s-a născut Michael Faraday, în familia unui fierar sărac. Acesta nu a putut să-l dea la școală.

Când copilul a împlinit vârsta de 13 ani, a fost trimis ca ucenic la un librar și legător de cărți. Mai tarziu a împărțit ziare, apoi a învățat meseria de legător. Lucrând cu cărțile, citea mult și se simțea atras de știința popularizată. Unul dintre clienți i-a dat posibilitatea să asiste la prelegerile chimistului Sir Humphry Davy de la Institutul Regal.

În 1812 își termină ucenicia și tânărul Faraday se hotărăște să se dedice științei. A reusit să obțină un loc la Institutul Regal, chiar la Davy, unde a început ca ajutor de laborant, având în grijă spălatul sticlăriei. A continuat să studieze cu asiduitate, lărgindu-și orizontul de cunoștințe.

În 1815 s-a întors dintr-o călătorie prin Europa, unde l-a însoțit pe Davy, și a început să ajute la realizarea experiențelor în chimie. A obținut doi  compuși de clor și carbon.

Au urmat zece ani de activitate științifică asiduă și grea în care, împreuna cu Davy, a efectuat experiențe de lichefiere a gazelor, lucrări în domeniul aliajelor oțelului și studii temeinice la fabricarea unor noi tipuri de lentile.

În 1824 Faraday a fost ales membru al Societatii Regale din Londra.

În 1825 a descoperit benzenul, care a devenit curând unul dintre cele mai importante hidrocarburi. In același an, a devenit director al Laboratorului Institutului Regal, apoi profesor de chimie si, dupa moartea lui Davy, urmasul acestuia.

1831 este anul care aduce o importanta descoperire a lui Faraday, si anume: “fenomenul electroinductiei magnetice”, care este rezultatul unei perioade de zece ani de cercetari.

El dovedea existenta curentilor de inductie, care iau nastere in conductorii plasati intr-un camp magnetic variabil.

Aplicatiile acestei descoperiri constituie intreaga industrie electrica (generatoare de curent continuu si alternativ, iluminatul, motoarele, transportul energiei la distanta, transformatoarele). Totodata, Faraday a creat cuvinte ca: electroliza, catod, anod, ioni.

Descoperirea inducției electromagnetice a stat la baza dezvoltării ulterioare a electrotehnicii, iar Faraday a publicat această lucrare ca prima parte din seria de lucrări intitulate “Cercetări experimentale în domeniul curentului electric”. Între timp Faraday s-a dedicat studiului efectelor chimice ale curentului electric.

În 1833 a descoperit două legi importante ale electricității, legi care ulterior au primit numele sau (“legea electrolizei” și “legea inducției electromagnetice”).

Experiențele și observațiile alternau cu noile descoperiri. Faraday a fost primul care a explicat corect apariția tensiunii electromotoare în elementul galvanic, a demonstrat existența autoinducției și a introdus în fizică noțiunea de “câmp”, cu ajutorul căruia a explicat fenomenele electrice și magnetice.

Tot el a inventat “transformatorul” și “generatorul electric”, în forme care au rămas identice ca principiu până în ziua de azi.

Din cauza muncii istovitoare, a inceput sa aiba neplaceri cu sanatatea.

Dupa un sejur prelungit în Alpi, s-a restabilit atât de bine, încât s-a putut întoare  la experiențele sale. Chiar în același an a descoperit “diamagnetismul”.

În ultimii ani, Faraday s-a ocupat de studierea liniilor de forță magnetice, care se formează în jurul curentului electric și al magneților. El nu a uitat de tineri, cărora le-a dedicat o carte apreciată, “Istoria chimică a lumânării”.

În 1858 Faraday și-a luat rămas bun de la Institutul Regal și s-a stabilit în Hampton Court, nu departe de Londra, într-o casă dăruită de Regină. Se plângea că începe să-l lase memoria. Toată viața a avut o căsnicie fericită, deși fără copii.

În anul 1867  a murit la 24 august, la Hampton Court. Faraday a spus asistenților săi: “Geniul creează. Talentul este cel care modelează ceea ce geniul a adus pe lume”.

Farad = (F) este unitatea de măsură pentru capacitatea electrică, a fost denumită așa în cinstea sa.

1 farad este capacitatea electrică a unui condensator care, la o tensiune de 1 volt, primește o sarcină electrică de un coulomb.

Bibliografie

    1. Faimosi Inventatori, Tip. Multiprint, Iasi, 2004.
    2. https://www.ro.biography.name/fizicieni/53-anglia-uk/168-michael-faraday-1791-1867

 

Descarcă imaginea

https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2020/04/RO-Catalog-Electrica-20205.png