Descrierea imaginii

Castelul Peleș este reprezentat în această imagine cu 4 turnuri, ce au în vârf paratrăsnete înalte. Acoperișurile sunt reprezentate cu o textură ca solzii de pește. Corpul castelului, partea de jos a imaginii este reprezentată cu textură de x-uri fine și pătrate pline. Aici se află camerele cu ferestre, marea partea spațiului locuibil din castel.
Turnul principal este reprezentat cu textură de cărămidă în partea stângă a imaginii. Acesta conține și ceasul mecanic, reprezentat aici în partea superioară ca un disc gol. În stânga și în dreapta acestui ceas sunt reprezentate balcoane. Dedesubt este un dreptunghi gol ce reprezintă o fereastră. Mai jos, spre baza turnului sunt reprezentate o altă fereastră rotundă și un balcon dreptunghiular cu textură de cărămidă și o fereastră ca un trapez rotunjit fără textură.
Al doilea turn reprezentat cu textură de cărămidă are în vârf un foișor.
Al treilea turn înalt, aflat în partea dreaptă a castelului are ornamente bogate și de asemeni un foișor în partea de sus.
Al patrulea turn, în dreapta jos, este cel mai scud dintre toate, face parte in fațada castelului și este reprezentat cu x-uri mari, iar în partea de jos textură de cărămidă. Există și un bovindou reprezentat sub formă de scut cu vârful în jos, spre dreptunghiul gol ce semnifică fereastra de la parter.
Castelul e construit într-un stil ce include ornamente și detalii ce nu sunt cuprinse în reprezentarea aceasta schematică.

Date istorice

Construcția Castelului Peleș a început în anii 1873 -1874, pe un teren achiziționat principele Carol de la Eforia Spitalelor în 1871 Bibliografie 1. Sursele disponibile sugerează viitorul rege ar fi avut ideea ridicării acestui castel, după ce vizitat Sinaia de trei ori între 1866 și 1871. În timpul ultimei vizite, însoțit de soția de sa, prințesa Elisabeta, a hotărât să amenajeze în acest loc o reședință de vară pentru familia regală. Lucrările au fost terminate în 1883, Castelul fiind inaugurat la 25 septembrie/7 octombrie același an Bibliografie 2. După inaugurare, au mai fost realizate și alte lucrări, cum ar fi Apartamentul Imperial (1905-1906), o sală pentru proiecția de filme (1906), Holul de Onoare – „principala sală de recepție a castelului” (1907-191), Sala de arme și Sala Florentină (1908-1911) Bibliografie 3.
Potrivit lui Răzvan Moceanu, „la temelia Castelului” ar fi „fost îngropate două pergamente”, introduse într-un tub plumb de sticlă și unul de plumb. Au mai fost puse atunci „o colecție de monede bătute” care aveau gravate „chipul domnitorului Carol”. Cele două documente pergamente erau „declarația de intenție și actul de fundație al Castelului Peleș” Bibliografie 4.
La momentul inaugurării Castelului, dotările erau unele dintre cele mai moderne. O parte dintre ele sunt funcționale și astăzi, cum ar fi „hidranţiinstalaţi de firma Thiergärtner din Mainz”. De asemenea, plafonul de sticlă era mobil, el „putând fi acționat de un motor electric”. În 1883, s-a introdus și încălzirea centrală. Autorul citat mai sus apreciază că Castelul Peleș este „prima construcţie de acest fel din Europa care a beneficiat de o asemenea utilitate” Bibliografie 5.
Între 1883 și decembrie 1947, abdicarea forțată a regelui Mihai și proclamarea Republicii Populare România, Castelul Peleș a fost una dintre reședințele regale. În 1953, a devenit muzeu. Începând din 1975, a fost folosit de Nicolae Ceaușescu ca reședință de protocol. Din acest an și până la căderea regimului comunist, decembrie 1889, accesul publicului a fost interzis. A fost redeschis vizitatorilor în 1990, iar în 2007 a fost retrocedat regelui Mihai. În prezent, potrivit descrierii de pe website-ul oficial, Castelul are statut de instituție publică, fiind administrat de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național Bibliografie 6.
În timpul Primului Război Mondial și după retragerea regelui și guvernului în Iași, la Castelul Peleș a locuit între 1916 și 1918 Anton Ludwig Augustus von Mackensen, feldmareșal al armatei germane Bibliografie 7.

Bibliografie

1.Istoria Castelului Peleș, accesibil online la adresa https://peles.ro/istorice/istoricul-castelului-peles/ 2018.
2.Castelul Peleş – cea mai impresionantă şi elegantă construcţie din România, accesibil online la adresa https://radioromaniacultural.ro/documentar-castelul-peles-ca-mai-impresionanta-si-eleganta-constructie-din-romania/ 2018.
3.Castelul Peleș, perla coroanei și simbolul românesc cu iz nemțesc, accesibil la adresa http://www.turismistoric.ro/castelul-peles-perla-coroanei-si-simbolul-romanesc-cu-iz-nemtesc/ 2018.
4-5. Castelul Peleş – cea mai impresionantă şi elegantă construcţie din România, accesibil online la adresa https://radioromaniacultural.ro/documentar-castelul-peles-ca-mai-impresionanta-si-eleganta-constructie-din-romania/ 2018.
6.Istoria Castelului Peleș, accesibil online la adresa https://peles.ro/istorice/istoricul-castelului-peles/ 2018.
Bibliografie 7 Castelul Peleş – cea mai impresionantă şi elegantă construcţie din România, accesibil online la adresa https://radioromaniacultural.ro/documentar-castelul-peles-ca-mai-impresionanta-si-eleganta-constructie-din-romania/ 2018.

Descarcă imaginea

http://imaginitactile.ro/index.php/Fi%C8%99ier:Castelul_Peles_.jpg