Descrierea imaginii
Imaginea prezintă un bec clasic, industrial, în partea dreaptă, redat cu bulbul luminos în sus.
Acesta funcționează pe principiul încălzirii filamentului metalic din interiorul bulbului de sticlă până la incandescență, producând lumină și căldură.
Bulbul de sticlă denumit balon, este reprezentat printr-un cerc alungit în partea de jos.
În interiorul cercului se află două linii subțiri, poziționate oblic, una în stânga și alta în dreapta, redând firele de contact, care sunt unite în partea de sus de o linie spiralată, reprezentând filamentul.
În centrul firelor de contact se află montura de sticlă, redată printr-un dreptunghi vertical, plin în relief, cu capătul de sus bombat.
Când becul este aprins, atmonii filementului metalic trec într-o stare de agitație ce duce la eliberarea fotonilor sau a particulelor de radiație electromagnetice cu energie și impuls.
Electronii agitați ai atomilor determină radiație electromagnetică și degajă căldură cu temperaturi foare ridicate.
Cu cât conductorul este mai subțire, respectiv firul metalic denumit filament, cu atât se încălzește mai repede și radiază lumina, decât în cazul unuia gros.
Însă, după o perioadă îndelungată de încălzire a materialului, filamentul se subțiază și se rupe, ceea ce duce la arderea becului.
Partea de jos a becului, sub balonul de sticlă, este reprezentat de soclul cu filet,adică cu o margine în formă de spirală, ușor de înșurubat, redată prin margini conturate cu linie verticală odulată și îngroșată, în mijloc fiind ilustrate benzi orizontale goale, alternând cu altele pline în relief.
În interiorul soclului, firul de contact din stânga se alungește până jos, la baza becului, capătul acestuia fiind denumit contact central, iar firul de contact din dreapta se oprește lateral, în marginea dreaptă a soclului, formând contact lateral.
Becul este înșurubat într-o dulie sau piesă metalică a corpului de iluminat, în care se introduce soclul becului și prin care se asigură transmiterea curentului electric de la rețea în bec.
Informații generale
Înainte de descoperirea şi răspândirea curentului electric, toate corpurile de iluminat aveau la bază focul. Chiar şi unele corpuri de iluminat ce utilizează curentul electric au la bază temperatura ridicată, echivalentă focului.
Becul cu incandescenţă este un exemplu de asemenea corp de iluminat. Principalul inventator al becului electric este Thomas Edison, dar invenţia lui a fost ulterior îmbunătăţită de alţi oameni de ştiinţă. Acesta luminează prin trecerea curentului electric printr-un filament metalic. La acţiunea curentului electric, filamentul de wolfram se încălzeşte la mii de grade şi devine incandescent. Incandescenţa este starea unui corp foarte fierbinte care emite lumină şi căldură. Un bec incandescent este format din mai multe elemente, dintre care cele mai importante sunt:
- balonul de sticlă, adică partea pe care o putem atinge din exterior şi care protejează componentele din interior;
- filamentul metalic aflat în interiorul balonului de sticlă;
- Gazul inert ce protejează filamentul de oxidare;
- firele de contact;
- soclul filetat, cu ajutorul căruia becul poate fi fixat într-un suport numit dulie.
Principalul avantaj al becului cu incandescenţă este preţul mic de producţie iar marele dezavantaj este consumul crescut de curent electric.
Următoarea etapă în dezvoltarea becului a fost dată de apariţia becurilor cu fluorescenţă. Acestea funcţionează prin trecerea curentului prin vapori de mercur, care degajă lumină ultravioletă. Lumina sau raza ultravioletă este o radiaţie electromagnetică, invizibilă pentru ochiul uman. În becul fluorescent, lumina ultravioletă este transformată în lumină vizibilă cu ajutorul fosforului.
Principalele avantaje ale becului cu fluorescenţă în comparaţie cu becul cu incandescenţă este durata de viaţă prelungită, dar şi consumul mai redus de energie electrică. Unul din dezavantaje este prezenţa metalelor grele în compoziţie, de exemplu mercur. Aceste metale grele sunt foarte toxice, dăunătoare sănătăţii.
Cele mai moderne becuri electrice sunt alcătuite din diode luminiscente şi sunt numite becuri cu LED, de la light emiting dioda. O diodă luminiscentă sau LED luminează pe principiul emiterii de fotoni. Fotonul este particula elementară care face posibil orice fenomen electromagnetic. LED-urile sunt prezente în aproape toate dispozitivele electronice moderne. Au avantajul că pot fi fabricate în dimensiuni foarte variate. Ecranele telefoanelor mobile sunt iluminate cu ajutorul LED-urilor. Un bec electric cu diode luminiscente poate conţine mii de LED-uri foarte mici. Cel mai mare avantaj al becurilor LED este consumul foarte mic de energie electrică. În comparaţie cu un bec cu incandescenţă ce consumă o sută de Waţi pe oră, un bec LED consumă chiar şi de zece ori mai puţină energie, pentru a emite aceeaşi cantitate de lumină.
Ştiaţi că becurile cu LED nu se încălzesc asemenea becurilor cu incandescenţă? Dacă un bec cu incandescenţă este fierbinte în timpul funcţionării, un bec cu LED poate fi atins cu mâna şi nu ne va arde. De aceea, riscul de producere al unui incendiu din cauza becurilor cu LED este aproape 0.
Bibliografie
- https://www.lightsmart.ro/index.php?route=blog/article&article_id=59
- https://electrokits.ro/cursuri-electronica-c-3/cursuri-electronica-ro-c-3_14/electronica-de-baza-c-3_14_16/dioda-luminiscenta-si-dioda-varicap-p-95.html
- https://phys.utcluj.ro/PersonalFile/Cursuri/BarleaLaborator/18.Lab_LED_2c.pdf
- https://ro.wikipedia.org/wiki/Raze_ultraviolete
- https://ro.wikipedia.org/wiki/Lampă_fluorescentă_compactă#Istorie
- https://ro.wikipedia.org/wiki/Bec_incandescent#Alc%C4%83tuire
Descarcă imaginea
https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2020/08/RO-Catalog-Electrica-20208.png