Descrierea imaginii

Date istorice

Monitor, navă creată de inginerul John Ericsson în timpul războiului de secesiune american pentru misiuni de luptă pe fluviu și care a fost folosită pentru prima dată în ianuarie 1862 [Bibliografie 1].  Ulterior, monitoarele au intrat în dotarea armatelor altor state, printre care și cea a României. În 1898, Marina Română a primit o sumă de 4 milioane de lei pentru construirea a două monitoare fluviale, trei torpiloare și achiziționarea armamentului necesar pentru dotarea lor, intenții care nu s-au finalizat. Potrivit lui Olimpiu Gladarenco și Ion Rîșnoveanu, banii au primit alte întrebuințări, însă „ideea construirii monitoarelor nu a fost abandonată” [Bibliografie 2].

Construirea monitoarelor românești, care aveau să fie folosite în timpul Primului Război Mondial a fost reluată în 1906, făcând parte din „cel de-al treilea program de dezvoltare a Marinei Militare Române de după Războiul de Independență”. Acesta s-a derulat până în 1908. Scopul l-a reprezentat construirea a patru monitoare și a opt vedete torpiloare fluviale moderne [Bibliografie 3]. După ce au fost construite la Triest, Șantierul STT (Stabilimento Tecnico Triestino), ele au fost lansate la apă între 1907 și 1908, fiind botezate după numele unor politicieni și oameni de stat marcanți ai României din secolul XIX, cum ar fi Ion C. Brătianu, Alexandru Lahovari, Lascăr Catargiu si Mihail Kogălniceanu [Bibliografie 4]. Monitoarele aveau o viteză maximă de 13 noduri, o lungime de 63 metri și o lățime de 10, 16 metri. Erau dotate cu două motoare cu triplă expansiune cu o putere de 800 C. P., iar echipajul era format din 113 de persoane. Ca armament, aveau trei tunuri Skoda cu calibru de 120 mm, patru tunuri Skoda cu calibru de 47 de mm și două mitraliere de 6,5 mm [Bibliografie 5].   

În timpul Primului Război Mondial, monitoarele din dotarea Marinei Române au participat la misiuni de atac contra flotei austro-ungare, apărarea capului de pod de la Turtucaia, apărarea retragerii trupelor române, precum și acțiuni defensive după replierea armatei române în Moldova [Bibliografie 6].

Bibliografie

  1. ***, John Ericsson, accesibil la adresa https://www.britannica.com/biography/John-Ericsson [6 decembrie 2018].
  2. Olimpiu Glodarenco, Ion Rîşnoveanu, Acţiunile de luptă ale forţelor navale fluviale româneşti, desfăşurate pe timpul evacuării Basarabiei şi eliberării acesteia (1), accesibil la adresa https://www.art-emis.ro/istorie/2533-actiunile-de-lupta-ale-fortelor-navale-fluviale-romanesti-desfasurate-pe-timpul-evacuarii-basarabiei-si-a-eliberrii-acesteia-1.html [6 decembrie 2018].
  3. ***, Monitoarele clasa Brătianu, accesibil la adresa https://www.rumaniamilitary.ro/monitoarele-clasa-bratianu [6 decembrie 2018].
  4. ***, Monitoarele clasa Brătianu, accesibil la adresa https://www.rumaniamilitary.ro/monitoarele-clasa-bratianu [6 decembrie 2018].
  5. Olimpiu Glodarenco, Ion Rîşnoveanu, Acţiunile de luptă ale forţelor navale fluviale româneşti…
  6. Ibidem.

Descarcă imaginea

https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2019/01/Monitor.png