fbpx

Descrierea imaginii

Imaginea prezintă un model românesc de autovehicul ARO, respectiv 264, cu cinci locuri și patru uși, privit din profil, îndreptat spre stânga.

Este o mașină de formă dreptunghiulară, de teren, masivă, cu o caroserie înaltă și un habitaclu spațios, acesta fiind destinat pasagerilor.

Scheletul exterior al mașinii, denumit și caroserie, este reprezentat plin în relief.

Farurile cu lumini din față, stânga, sunt redate printr-o formă rotunjită și goală.

Roțile voluminoase din partea inferioară, precum și roata de rezervă din spate, dreapta, sunt evidențiate prin cercuri pline în relief.

Ușile sau portierele sunt reprezentate prin forme neregulate conturate cu linii goale.

Geamurile laterale sunt redate prin forme goale.

Rezervorul pentru benzină este situat în spate, dreapta, și este evidențiat printr-un mic pătrat umplut cu textură de grilaj.

Informații generale

După Dacia, probabil cea mai cunoscută mașină românească a fost și este ARO, varianta off-road pentru automobilele regimului comunist din țară. Primul model produs a fost IMS-57, cifra fiind preluată de la anul în care a intrat în producție. Au fost fabricate doar 2.000 de unități înainte de a fi înlocuit cu IMS-59, din care vor fi produse 21.000 de bucăți. Cele mai de succes modele au fost cele din seria ARO 24, care au trecut prin diferite perioade de reproiectare, fiind create mai multe modele, dar toate pornind de la aceeași bază. Au fost urmate de modele ARO 10, proiectate pentru prima dată în anii ’80, fiind și cele din urmă.

Istoria acestei mașini a început la fabrica de componente de avioane de la Câmpulung Muscel, unde după al Doilea Război Mondial erau produse vehiculele de teren sovietice GAZ 69 din care de altfel va fi dezvoltat și primul ARO românesc.

Chiar dacă unele statistici spun că în anii ’80 ARO ajunsese al patrulea producător de autovehicule de teren din lume la categoria vânzări, după 1989 încep să apară o serie de probleme care vor falimenta compania. O comandă de câteva mii de exemplare, care nu a fost plătită, a creat mari dificultăți financiare pentru ARO într-o perioadă de criză economică. În 2002 s-a încercat privatizarea firmei, însă cel care o cumpără, John Perez, avea doar să devalizeze. În 2006 inevitabilul se produce, iar ARO intră în faliment.

Bibliografie

1. *** ARO, accesibil la adresa http://www.automobileromanesti.ro/Aro/ 2 decembrie 2018.
2. ***, Istoria ARO: gloria şi moartea chinuită a unei legende auto româneşti, in Ziarul Financiar, 7 noiembrie 2014, https://www.zf.ro/auto/istoria-aro-gloria-si-moartea-chinuita-a-unei-legende-auto-romanesti-13506367 2 decembrie 2018.
3. ***, ARO: O scurtă istorie a „jeepului” românesc, https://identitatea.ro/aro-o-scurta-istorie-jeepului-romanesc/ 2 decembrie 2018.

Descarcă imaginea