fbpx

Descrierea imaginii

Imaginea prezintă frontal o stație de metrou, cu peron, pe care așteaptă oameni, și în fața acestuia un vagon de metrou, mai precis primul din lanț, respectiv vagonul principal cu cabina conductorului în partea stângă.

În partea de sus a imaginii este prezentat peronul, ca un dreptunghi subțire, orizontal și foarte alungit, plin în relief.

Deasupra acestuia se află cinci oameni, stând în picioare, încadratî in margini de două intrări, în formă de pătrate mari, umplute cu textură punctată.

Vagonul este reprezentat în formă de cutie dreptughică, plină în relief, cu colțuri rotunjite, la baza căruia se află și roțile, ca cercuri îngroșate prinse de o linie orizonală, reprezentând șinele.

Capătul din stânga metroului prezintă cabina conductorului, ce are în patea de sus o fereastru redată goală, și vârful caroseriei, din exterior, îngustat spre stânga.

Ușile duble din centrul vagonului sunt evidențiate printr-un dreptunghi vertical, umplut cu textură de linii oblice și paralele, iar geamurile ferestrelor sunt redate prin două dreptunghiuri orizontale și goale.

Date istorice

Industrializarea a fost una dintre cele mai mari promisiuni ale comunismului și poate singura care i-a reușit. În cazul României, perioada comunistă avea să aibă parte de schimbări majore și modernizare în domeniul industriei. Una dintre cele mai importante implementări a fost construirea unui sistem de transport subteran.
Încă de la 1908 apare un plan al construirii unei linii de metrou în București, prin lucrarea de licență a lui Dimitrie Leonida Bibliografie 1. Totuși, plan de construire a rețelei subterane avea să înceapă a fi pus în aplicare mult mai târziu.
A existat o încercare de demarare a proiectului și în epoca dejistă în 1952, însă fără succes. Abia în 1971, Consiliul Popular al Municipiului București avea să înființeze o comisie ce avea rolul de a documenta realizarea sistemului de transport subteran Bibliografie 2. Trei ani mai târziu, în 1974 se decide oficial începerea construcției, ce avea să aibă trei magistrale: Stăvilarul Ciurel – Titan (magistrala I), Pipera – Berceni (magistrala II), iar cea de-a treia magistrală făcea legătura între toate cartierele orașului Bibliografie 3. Următorul an, proiectul este demarat Bibliografie 4.
Bibliografie
1. Lucian Nastasă, Itinerarii spre lumea savantă: tineri din spațiul românesc la studii în străinătate, 1864-1944, Cluj-Napoca, Editura Limes, 2006, p. 238.
2. Antoaneta Etves, Trenul subteran face noi opriri. Două stații de metrou de deschid astăzi! Cât a construit Ceaușescu și câte stații s-au dat în folosință în ultimii 27 de ani. Galerie FOTO, disponibil online la https://evz.ro/trenul-subteran-face-noi-opriri-doua-statii-de-metrou-de-deschid.html aceesat la 03.12.2018.
3. Constantin Vitanos, Alexandru-Claudiu Vitanos, România de la “Marea cea mare” : ţinut original – îmbogăţeşte patrimoniul umanității. Opinii externe, București, Editura Mica Valahie, 2018, p. 29.
4. Ibidem.

Descarcă imagine

https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2019/10/24.Metrou-piata-romana.png