Descrierea imaginii

Imaginea prezintă măduva spinării, care conectează creierul la nervii din întreg organismul. Omul este reprezentat stând în picioare, drept, cu brațele pe lângă corp, privit din spate.

În partea de sus, capul este vizibil din interior cu creierul mare evidențiat printr-un bulgăre rotund, conturat cu linie ondulată, umplut cu textură punctată, tăiat în două jumătăți, pe centru, evidențiind astfel cortexul drept și cortexul stâng, care funcționează încrucișat asupra restului corpului. Aceasta înseamnă că, cel drept controlează jumătatea stângă a corpului, iar cel stâng jumătatea dreaptă. Cortexul este scoarța cerebrală, acea masă apoasă și voluminoasă a creierului, cu formă de încrețituri, așa cum este prezentată în imagine. (vezi detaliu pagina Organele de protecție ale sistemului nervos central).

Imediat sub creierul mare, respectiv sub cortex, se află creierul mic sau cerebelul, redat ca două bucle mici și orizontale, pline în relief, reliefând poziția inferioară a cerebelul, care este așezat sub cortex, motiv pentru care nu se vede decât o porțiune mică din cerebel, restul fiind acoperit sub masa creierului mare.

Dinspre cerebel pornește măduva spinării, redată printr-o linie îngroșată verticală, trasată de-a lungul corpului , ce coboară până la nivelul șoldurilor, din care se desprind sau se ramifică nervii, în stânga și în dreapta acesteia, arâtând astfel controlul acesteia asupra tuturor nervilor din organism.

Din partea superioară a măduvei spinării până la baza gătului, se desprind nervii cranieni din plexul cervical, cei mai scurți, urmați apoi de plexul brahial cu nervii de sub gât, continuând spre umeri și piept, și coborând de la claviculele de la baza gâtului până sub braț.

Urmează nervii toraco-abdominali, care se ramifică din centru de la măduvă, spre stnga și dreapta, în părți, în regiunea toracelul de sus și a abdomenului de mai jos, fiind alcătuiți și din nervii intercostali, de deasupra și de desubtul coastelor, care ajută respirația prin expandarea coastelor la inspirație și contracția lor la expirație.

Se continuă mai jos cu plexul lombar, de la baza spatelui, în regiunea de deasupra șoldurilor, unde se termină linia îngroșată mediană a măduvei spinării. Se coboară din aceasta înspre regiunea genitală, la nivelul feselor, cu nervii plexului sacral, din partea centrală de jos. Aici se află și pelvisul, structura osoasă în formă de pâlnie, (sau de fluture, cum apare în imagine), cu inel gol pe centru, care leagă baza spinării de picioare. Pelvisul este redat plin în relief, în partea de jos a corpului prezentat în imagine.

Date suplimentare

Coloana vertebrală este principala structură de sprijin a corpului. Aceasta leagă diferite părți ale sistemului musculoscheletal.

Coloana vertebrală ajută procesul de așezare, ridicare în picioare, mers, întoarcere șI aplecare. 

O coloană vertebrală sănătoasă are trei curbe naturale care îi oferă o formă de S. Aceste curbe absorb șocurile asupra corpului și protejează coloana vertebrală de leziuni.

Coloana vertebrală este alcătuită din mai multe componente importante  cum ar fi :

  1. Vertebrele (oase mici stivuite), care sunt în număr de treizeci și trei și formează canalul spinal. Canalul spinal este un tunel care adăpostește măduva spinării și nervii, protejându-i de leziuni. Majoritatea vertebrelor sunt mobile pentru a-i permite corpului să realizeze o gamă de mișcări. Cele mai joase vertebre (sacrum și coccis) sunt fuzionate împreună și nu se mișcă.
  2. Articulațiile coloanei vertebrale cu cartilaj (un țesut conjunctiv alunecos), care permite vertebrelor să alunece. Aceste articulații permit răsucirea și  întoarcerea trunchiului și îi oferă flexibilitate și stabilitate.
  3. Discurile intervertebrale, perne plate și rotunde amplasate între vertebre care acționează ca amortizoare pentru coloana vertebrală. Fiecare disc are un centru moale, asemănător unui gel (nucleul pulpos), înconjurat de un inel exterior flexibil. Discurile intervertebrale se află constant sub presiune .
  4. Măduva spinării și nervii. Măduva spinării este o coloană de nervi care se deplasează prin canalul spinal. Aceasta se extinde de la craniu la partea inferioară a spatelui. Treizeci și una de perechi de nervi se ramifică prin deschideri vertebrale (foramenul neural) și poartă mesaje între creier și mușchi.
  5. Țesuturile moi; ligamentele leagă vertebrele pentru a-i menține poziția coloanei vertebrale. Mușchii susțin spatele și ajută la mobilitate. Tendoanele leagă mușchii de os și ajută mișcările.

Cele treizeci și trei de vertebre alcătuiesc cinci segmente distincte: cervical, toracic, lombar, sacrum și coccis.

Segmentul cervical (gât) amplasat în partea superioară a coloanei vertebrale are șapte vertebre (C unu până la C șapte) care permit întoarcerea și înclinarea capului.

Segmentul lombar (partea inferioară a spatelui) este alcătuit din cinci vertebre (L unu până la L cinci) și reprezintă partea inferioară a coloanei vertebrale. Coloana vertebrală lombară susține părțile superioare ale coloanei vertebrale. Aceasta este legată de pelvis și suportă cea mai mare parte a greutății corpului, precum și stresul ridicării și transportului obiectelor.

Bibliografie

  1. https://my.clevelandclinic.org/health/articles/10040-spine-structure-and-function (accesat 09.05.2021)
  2.  https://en.wikipedia.org/wiki/Vertebral_column (accesat 09.05.2021)
  3.   https://www.spine-health.com/espanol/anatomia-de-la-columna-vertebral/anatomia-de-la-columna-vertebral-y-dolor-de-espalda (accesat 09.05.2021)

Descarcă imaginea

https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2021/05/RO-Catalog-Biologie-2019-22-scaled.jpg