Descrierea imaginii
Imaginea prezintă un aparat medical cu rol de defibrilare, respectiv de furnizare de șocuri electrice inimii, desemnat pentru a regla o aritmie sau a înceta un stop cardiac care poate pune viața în pericol.
Defibrilatorul extern automat (AED), aici privit frontal, detectează mai întai ritmul cardiac care necesită un șoc sau impuls electric pentru reglarea acestuia sau repornirea sa.
Aparatul, privit frontal este format din mașina defibrilatorului cu instalația și panoul de comandă cu butoanele de activare.indicatoarele funcțiilor și intrările de conectare a dispozitivului la tampoane, reprezentă în imagine printr-un pătrat plin în relief, cu un mâner în partea de sus, fiind portabil.
Cutia defibrilatorului prezintă un afișaj sau display ce permite monitorizarea ritmului cardiac, evidențiat printr-un dreptunghi orizontal și gol, cu colțuri rotunjite, iîn centrul căruia se află o linie frântă cu urcușuri și coborâșuri ascuțite, reprezentând ritmul bătăilor inimii.
În dreapta afișajului se află butoanele cu funcții pentru șoc, pentru analiza, și pornie/oprire, redate printr-un cerc mai mare, plin în relief, cu un vârf ascuțit în partea de sus, alături de alte două cercuri mai mici dedesubt.
La defibrilator sunt atașate cablurile de conectare dintre dispozitiv și electrozi sau tampoanele defibrilatoare adezive.
Aceste cabluri conductoare de șocuri electrice sunt evidențiate prin două linii ondulate și îngroșate, una în stânga și alta în dreapta.
Cele două tampoane sau electrozi asigură transferul de energie a defibrilării către corp prin lipirea lor de pieptul pacientului.
Tampoanele defibrilatoare AED, situate în partea inferioară, sunt redate prin câte un dreptunghi cu colțuri rotunjite, umplut cu textură de grilaj.
Informații generale
Inima este unul din organele vitale, fără de care omul nu ar putea trăi. Aceasta are rolul de a pompa sângele, care transportă oxigenul şi alţi nutrienţi către ţesuturi. Muşchiul inimii, cel care se contractă şi asigură pomparea sângelui în organism, se numeşte miocard. Acest muşchi se contractă şi se relaxează în interiorul unei cavităţi, punând astfel sângele în mişcare. Contracţiile miocardului generează pulsul, adică o presiune pe care sângele o exercită asupra vaselor, la fiecare contracţie a inimii. Pulsul arată de câte ori pe minut vasele se extind şi se contractă, la acţiunea miocardului, şi este un indicator pentru starea de sănătate a inimii.
Un alt indicator prin care se poate determina dacă inima lucrează corespunzător îl reprezintă numărul de bătăi pe minut. Acesta se poate observa cu ajutorul stetoscopului sau folosindu-se un electrocardiograf. Stetoscopul este un dispozitiv prin care bătăile inimii pot fi auzite, iar electrocardiograful, prescurtat şi EKG, oferă o reprezentare grafică a frecvenţei bătăilor. Numărul de bătăi pe care inima unui adult trebuie să îl aibă pe minut este între șaizeci și o sută în repaus, dar acesta creşte în timpul efortului fizic.
Un al treilea indicator al funcţionării inimii este ritmul cardiac. Inima trebuie să bată cu un ritm constant şi trebuie să existe pauze regulate între contracţii. Miocardul are un sistem electric care îi comunică când anume trebuie să se contracte şi să pompeze sângele în organism. Uneori, acest sistem electric nu funcţionează corespunzător şi determină un ritm cardiac neregulat.
Defibrilatorul este un dispozitiv medical ce ajută la stabilizarea ritmului cardiac, prin administrarea de impulsuri electrice. Există mai multe tipuri de defibrilatoare, dintre care le amintim pe cele implantabile şi cele externe, de prim ajutor.
Defibrilatorul care se implantează are rolul de a monitoriza ritmul cardiac şi, atunci când e nevoie, de a emite impulsuri electrice, pentru stabilizarea bătăilor inimii.
În cazul tahicardiei, adică atunci când inima bate prea repede, defibrilatorul emite impulsuri electrice mici la nivelul muşchiului inimii, pentru a restabili ritmul normal.
Funcţia de defibrilare este folosită atunci când inima bate extrem de repede. În acest caz, dispozitivul administrează un impuls puternic, pentru încetinirea frecvenţei bătăilor.
Funcţia de stimulare este folosită în caz de bradicardie, adică atunci când bătăile inimii sunt prea lente.
Defibrilatorul extern semiautomat are aceleaşi funcţii ca şi cel implantabil, dar este folosit ca şi măsură de resuscitare de prim ajutor. Din acest motiv, defibrilatoarele mobile sunt prezente în toate maşinile de ambulanţă. Defibrilarea este singura metodă de resuscitare a unui pacient aflat în stop cardiac, la sosirea ambulanţei. Ca şi defibrilatorul implantabil, cel mobil analizează ritmul cardiac al pacientului şi administrează în mod automat impulsurile electrice necesare, atât pentru normalizarea ritmului, cât şi pentru reglarea frecvenţei bătăilor inimii.
Ştiaţi că s-a inventat inima artificială? Aceasta seamănă ca formă şi mod de funcţionare cu inima naturală. Totuşi, deocamdată este doar în faza de testare, dar este o nouă speranţă pentru pacienţii care au nevoie de transplant de inimă şi care nu găsesc donatori.
Bibliografie
- https://raportuldegarda.ro/articol/inima-artificiala-din-silicon-functioneaza-30-de-minute/
- https://proceduri.romedic.ro/defibrilarea
- https://ro.wikipedia.org/wiki/Defibrilator_extern_automat
- https://bioclinica.ro/pentru-pacienti/hematologie-1/sangele-compozitie-rol-analize-medicale-de-laborator
- https://www.defibshop.ro/Cum-se-utilizeaz-un-defibrilator/
- http://automateddefibrillator.com/ro/electrod-defibrilator-aed/
Descarcă imaginea
https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2020/08/Electrica34.png
