Descrierea imaginii
Imaginea prezintă castelul de la Balcic privit frontal, reprezentat prin textură din dreptunghiuri unite.
Construcția este compusă dintr-o vilă pătrată centrală care este încadrată de două cerdace sau terase cu balustrade din lemn, redate prin linii verticale îngroșate.
În partea stângă se află turnul înalt și circular cu balcon, terminat într-un vârf ascuțit.
Acoperișurile sunt evidențiate prin textură ondulată.
La baza palatului este redată prin linii oblice și paralele faleza de nisip, care desparte edificiul de Marea Neagră.
Date istorice
Castelul de la Balcic a fost construit ca reședință a Reginei Maria pe un teren la malul Mării Negre, în localitatea din Cadrilater care făcea parte la acea vreme din teritoriul României. Construcția începută în 1925, denumită și vila „Cuibul singuratic” („Tenha Juvah” în limba turcă), a fost realizată conform indicațiilor reginei în stil eclectic, cu elemente de arhitectură mediteraneană, maură și bulgară. Complexul cuprinde și alte construcții, vile pentru suită și copiii săi, o grădină englezească, dar și capela Stella Maris, un lăcaș de reculegere desemnat de regină ca spațiu în care să fie depusă inima ei pentru odihna veșnică. Dorința i-a fost împlinită după moarte de nepotul său, Mihai, dar urmare a evoluțiilor politice, caseta nu va fi păstrată acolo pentru mult timp. Micul regat a fost extins treptat, cu alte terenuri cumpărate în jurul reședinței, inclusiv câteva mori. Construcțiile păstrează specificul locului, la dorința reginei Bibliografie 1.
La acest domeniu, Regina a primit nenumărate vizite de la membri ai familiei, artiști, oameni de partid. În perioada Regenței, Balcic era și locul de desfășurare a jocurilor politice, Regina fiind vizitată de liderii liberali și țărăniști care vedeau în ea reperul stabilității, după moartea Regelui Ferdinand Bibliografie 2. Balcicul reprezenta pentru regină un tărâm al lipsei de constrângeri, în care evada, în medie, două luni pe an. Aici dădea frâu liber nu doar preocupărilor sale artistice, dar se implica și în viața comunității. Însă, în anii următori, „cuibul singuratic” devine loc de exil forțat, căci după reinstalarea lui Carol la tron, acesta a ordonat o serie de schimbări majore care aveau să afecteze viața politică. Una dintre măsuri urmărea îndepărtarea mamei sale, Regina Maria, din viața publică și culisele politice. În acest sens, i-a stabilit domiciliul la Balcic Bibliografie 3. Relația cu fiul se va deteriora treptat, astfel că vizitele întreprinse de Carol la Balcic, la aniversarea zilei de naștere a mamei, sunt mai mult formale, iar în final cu totul absente Bibliografie 4. Constantin Argetoianu consemnează chiar ordinul emis de Carol plecările și sosirile reginei la Balcic să nu mai fine însoțite de cortegiul de ofițeri, împreună cu interdicția de a mai participa la mesele organizate de regină Bibliografie 5.
În ultimii ani de viață, regina s-a luptat cu boala, călătorind la diferite sanatorii din străinătate. La 23 octombrie 1937, părăsea Balcicul pentru ultima dată, căci la revenirea în țară, s-a stins din viață la Pelișor. Domeniul din Cadrilater a fost lăsat prin testament lui Carol Bibliografie 6.
Bibliografie
1. Lucian Boia, Balcic. Micul paradis al României Mari, București, Humanitas, 2014, p. 56.
2. Lucian Boia, op. cit., p. 64.
3. Ioan Scurtu, Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947). Carol al II-lea, vol. III, București, Editura Enciclopedică, 2004, p. 95.
4. Lucian Boia, op. cit., p. 71.
5. Constantin Argetoianu, Însemnări zilnice, vol. 1, 2 februarie 1935-31 decembrie 1936, București, Editura Machiavelli, 1998, p. 288.
6. Lucian Boia, op. cit., p. 155.
Descarcă imaginea
https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2019/01/Palatul_de_la_Balcic.jpg