Descrierea imaginii
Palatul culturii este o clădire masivă. Pe centru e intrarea, pe sub turnul cu ceas marcat ca cea mai înaltă parte a clădirii, cu turnulețe.
Textura ondulată marchează acoperișurile.
Ferestre mici marchează cele 2 etaje.
În partea stânga și dreapta se simt reprezentate corpurile laterale ale clădirii ce adăpostesc diversele săli ale muzeelor.
Date istorice
Clădirea cunoscută sub numele de Palatul Culturii este astăzi sediul Complexului Muzeal Național Moldova Iași Bibliografie 1. A fost construit în perioada 1906-1926, după planurile arhitectului I. D. Berindei, pe locul fostei curți domnești Bibliografie 2. Regele Carol I a promis sprijin Iașului rămas fără titlul de capitală după Unirea de la 1859, oferind să ajute la construcția unui palat administrativ, pe locul celui vechi, ars în 1878 Bibliografie 3. La construcție au fost folosite parțial și temeliile vechiului Palat Administrativ construit în stil neoclasic de domnitorul Alexandru Moruzi (1806-1812) și refăcut de Mihail Sturdza (1841-1843) Bibliografie 4. Construcţia actuală a fost inaugurată în 1926 în prezenţa regelui Ferdinand.
Stilul arhitectural este cel gotic, specific începutului de secol XX, având ornamentațiile interioare executate de Henri Coandă, care a studiat sculptura la Paris cu maestrul Rodin Bibliografie 5. Clădirea a fost dotată cu mijloacele moderne ale vremii precum: iluminatul electric, încălzitul (pneumatic), ventilație, termostat, aspiratoare și lemnărie a podului ignifugată. Printre elementele decorative utilizate se remarcă un mozaic figurativ în care se regăsesc concentric diverse reprezentări din bestiarul gotic: acvila bicefală, dragonul, grifonul, leul Bibliografie 6. În turnul central al Palatului se găsește un ceas cu trei cadrane și diametrul de 3.25m, decorate cu vitralii reprezentând cele 12 zodii, încadrate de doi plăieși, pictați în costume naționale Bibliografie 7. Turnul este cunoscut sub denumirea de Turnul cu orologiu , de unde se poate auzi, la fiecare oră „Hora Unirii”, amintind de Unirea de la 1859, dar şi de Marea Unire din 1918 Bibliografie 8. Palatul a fost ultima realizare în stilul palatelor comunale din Occident și cea mai importantă lucrare a arhitectului Bibliografie 9.
A funcționat inițial ca Palat de justiție și administrație Bibliografie 10, pentru ca din 1955 să devină Palat al culturii şi să găzduiască Muzeul de Istorie al Moldovei, Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii „Ştefan Procopiu”, Muzeul de Artă şi Muzeul Etnografic al Moldovei Bibliografie 11.
În faţa Palatului se află statuia lui Ştefan cel Mare, realizată în 1883 de Emmanuel Frémiet, după schiţele lui Gh. Asachi, înconjurată de două turnuri „Krupp”, trofee din Războiul de Independenţă, dăruite de regele Carol I Bibliografie 12.
Astăzi, Palatul Culturii adăposteşte aceleaşi 4 muzee, alături de Centrul de Cercetare şi Conservare-Restaurare a Patrimoniului Cultural. Sunt deschise spre vizitare şi Sala Voievozilor, cunoscută ca cea mai frumoasă încăpere a Palatului, şi sala „Henri Coandă”, unde, în trecut, a funcţionat Curtea cu Juri Bibliografie 13. Palatul Culturii a rămas, până în prezent, clădirea simbol a Iaşului.
Bibliografie
1, 13. http://palatulculturii.ro/, consultat la 24. XI. 2018.
2, 5. Aurel Bejenaru, Elidia Agrigoroaiei, Memoria locurilor ieșene. Ghid Turistic, Comitetul de Cultură și Educație Socialistă al Județului Iași, 1974, p.124; p. 125.
3, 4, 6, 7, 11, 12. Antonio Sandu, Irina Morariu, Anamaria Boboc, Clădiri de patrimoniu în municipiul Iași, Editura Lumen, Iași, 2008, p. 15; p. 16; p. 18.
8, 9. Sorin Iftimi, Iașii. Simbolurile unui oraș simbol, Editura Trinutas, Iași, 2008, p. 122; p. 118.
10. Monumente din municipiul și județul Iași. Ghid bibliografic, Comitetul de Cultură și Artă al Județului Iași, Biblioteca Municipiului Iași, 1969, p.65.
Descarcă imaginea
http://imaginitactile.ro/images/b/b0/Palatul_culturii_Iasi.jpg
:Monumente
:I. Crearea Statului Român
