Mausoleul de la Mărășești


__TOC__

Descrierea imaginii

Imaginea reprezintă Mausoleul de la Mărășești văzut din față.
Corpul mausoleului este reprezentat de o textură de cărămidă.
Seturi de scări se află jos, în stânga, în centru și în dreapta redate prin linii îngroșate, pline.
Intrarea se găsește în centru, fiind ilustrată printr-un semicerc gol.
Trei cercuri decorate cu sculpturi sunt poziționate în ambele părți ale mausoleului, pe fațada acestuia, reprezentate prin cercuri goale.
Zona decorată cu sculpturi este deasupra, în centru, reprezentată cu o textura de linii verticale.
Acoperișul se găsește deasupra acesteia, redat printr-o textură de linii ondulate, având așezat pe el o cruce plină.

Date istorice

Este un monument dedicat soldaților care și-au pierdut viața în Primul Război Mondial. Mărășești-ul are o încărcătură simbolică, fiind parte din celebru triunghi al morții compus din Mărăști, Mărășești și Oituz, trei dintre cele mai importante bătălii în încercarea de a opri ofensiva armatei germane. În mausoleu sunt adăpostite osemintele a 5.073 de soldați și ofițeri. Decizia construirii a fost luată în anul 1919 de către Congresul Societății Ortodoxe Naționale a Femeilor din România, iar propunerea a fost aprobată de regele Ferdinand și prim-ministrul Ion I.C. Brătianu Bibliografie 1.
Arhitecții care au câștigat proiectul (1921) pentru a construi monumentul au fost Constantin Pomponiu și George Cristinel, prima piatră fiind pusă în data de 6 august 1923. În vara următorului an a început reînhumarea soldaților morți, tot aici fiind depus și corpul generalului Eremia Grigorescu, care murise în 1919. La inaugurarea criptelor a participat și Regina Maria Bibliografie 2. Din cauza lipsei fondurilor lucrările au fost oprite pentru 12 ani, fiind reluate abia în 1936 și finalizate în 1938, în prezența regelui Carol al II-lea. Inaugurarea a făcut parte dintr-un ceremonial mai amplu, care a cuprins și Mormântul Eroului Necunoscut. Acesta a fost realizat în București, în Parcul Carol I, iar alegerea sicriului eroului necunoscut a fost făcută de către elevul Amilcar Săndulescu, care a trebuit să aleagă dintre 10 sicrie de la Mărășești Bibliografie 3. Alegerea copilului s-a făcut în baza câtorva criterii, să fie orfan de pe urma războiului, iar mai apoi a meritelor școlare Bibliografie 4. Funeraliile au fost organizate pe parcursul a trei zile, între 14 și 17 mai 1923 sub atenta supraveghere a Ministerului de Război Bibliografie 5.
Mausoleul mai este cunoscut și ca Biserica Neamului, are 22 de metri înălțime, fiind încadrat de mai multe terase dispuse simetric pe 60 de metri Bibliografie 5.
Bibliografie
1. Miruna Elena Popa, “Mausoleul Eroilor de la Mărășești, monumentul dedicat celor care au luptat în Războiul de Reîntregire a României din anul 1917”, in Historia, accesibil online la adresa https://www.historia.ro/sectiune/travel/articol/mausoleul-eroilor-de-la-marasesti-monumentul-dedicat-celor-care-au-luptat-in-razboiul-de-reintregire-a-romaniei-din-anul-1917 3 decembrie 2018.
2. ***, “Mausoleul eroilor de la Mărăşeşti“, accesibil online la adresa https://once.mapn.ro/pages/view/123 8 decembrie 2018.
3. Virgiliu Z. Teodorescu, “Actul de cultură în viziunea lui Antonescu”, in Coord. Gheorghe Buzatu, Mareșalul Ion Antonescu la judecata istoriei, Editura Mica Valahie, București, 2011, p.186.
4. Arhiva Serviciului Istoric al Armatei, fond FII 6202, vol. 4, ff. 24-25.
5. Virgiliu Z. Teodorescu, op.cit., p.186.
6. ***, “Mausoleul Mărășești“, accesibil online la adresa http://www.muzeulvrancei.ro/mausolee/mausoleul-marasesti/ 3 decembrie 2018.

Descarcă imaginea

:Monumente
:II. România Mare