Descrierea imaginii
Imaginea prezintă o clădire masivă din cărămidă, privită frontal.
Mănăstirea are formă de pătrat la bază, cu un triunghi drept fronton la baza acoperișului, acoperită de trei turle decorate cu câte o cruce în vârf.
Corpul de bază are cinci ferestre cu formă treflată în partea superioară.
Frontonul este reprezentat prin textură de linii verticale și paralele.
Turlele prezintă câte trei ferestre alungite în arcadă.
Acoperișul turlelor este evidențiat prin textură ondulată.
Cele trei cruci poziționate deasupra sunt redate pline în relief.
Date istorice
Mănăstirea Văcărești a fost construită între 1716-1722 la ordinul domnitorului fanariot Nicolae Mavrocordat și aparținea stilului arhitectonic brâncovenesc Bibliografie 1. Ansamblul avea să fie completat de Constantin Mavrocordat, care în 1736 demara construirea unui paraclis Bibliografie 2. Un secol mai târziu, edificiul avea să primească o cu totul altă întrebuințare. După revoluția de la 1848, armata rusă avea să aducă aici prizonieri Bibliografie 3. Din 1865, mânăstirea avea să fie transformată întru totul în penitenciar Bibliografie 4.
Fiind atât o închisoare centrală, cât și una de triaj, aici avea să își ispășească pedeapsa anterior venirii comunismului la putere, personalități politice precum Ilie Moscovici, Alexandru Drăghici sau chiar Gheorghe Gheorghiu-Dej Bibliografie 5.
De la 23 august 1944 avea să funcționeze doar ca penitenciar de tranzit și spital al deținuțilorBibliografie 6. Dintre gardienii angajați ai penitenciarului, cel mai cunoscut și mai temut avea să fie Nicolae Moromete Bibliografie 7. În 1986, Penitenciarul Văcărești avea să fie demolat la ordinul lui Nicolae Ceaușescu Bibliografie 8.
Bibliografie
1. Petre Opriș, Nicolae Ceauşescu, între blocarea demolărilor şi raţionalizarea cimentului (1968-1985), disponibil online la http://www.contributors.ro/administratie/nicolae-ceausescu-intre-blocarea-demolarilor-si-rationalizarea-cimentului-1968-1985/ accesat la 09.12.2018.
2. Alexandru Dragomirescu, Universul epistolar al Marthei Bibescu, București, Fundația ”Gheorghe Cernea”, 1997, p. 203.
3. Constantin Ucrain, În numele revoluției de la 1848, București, Editura Militară, 1978, p. 58.
4. Andrei Muraru, coord., Dicționarul penitenciarelor din România comunistă: 1945-1967, Iași, Editura Polirom, 2008, p. 523.
5. Ibidem.
6. Ibidem.
7. Ibidem.
8. Petre Opriș, art.cit.
