Descrierea imaginii
E o vedere frontală, clădirea masivă e marcată cu o textură de linii orizontale paralele. Are 3 nivele (parter și două etaje) – se observă în imagine ferestrele marcate cu linii oblice. În mijloc există un luminator ce străbate toate nivelele marcate plin (în relief), iar deasupra un pod în două ape cu o fereastră rotundă marcată tot plin.
Date istorice
Penitenciarul Sighet a fost construit în anii 1896 – 1897 de către autoritățile austro-ungare, fiind destinat până în 1944 deținuților de drept comun cu pedepse între șase luni și doi ani de închisoare corecțională Bibliografie 1. Clădirea propriu-zisă are trei nivele, parter și două etaje, dispunând în perioada de funcționare de 108 celule. Dintre acestea, 36 erau destinate unei singure persoane, iar restul aveau o capacitate de 6 persoane Bibliografie 2. Penitenciarul mai avea pentru pedepsirea „recalcitranților” și două celule de izolare, cunoscute sub denumirea de „neagra”. Acestea se aflau la etajul I (celula 39) și la etajul II (celula 69) Bibliografie 3. Pentru serviciile administrative (bucătărie, infirmerie și depozitarea efectelor deținuților), închisoarea avea și trei camere mari Bibliografie 4.
După 1944, penitenciarul a fost reconvertit treptat în loc de detenție destinat opozanților regimului comunist. Din 1950, odată cu arestarea fostei elite economice, politice și militare din România interbelică, închisoarea este redenumită în documentele regimului comunist drept „colonia specială Dunărea” Bibliografie 5. Devine astfel un loc destinat „<<deținuților cu pedepse grele>>, condamnați pentru <>, și <<vârfurilor partidelor istorice care au guvern ca: PNL și PNȚ>>” Bibliografie 6. Din acest moment, regimul de detenție va fi reglementat prin „ordine și hotărâri speciale ale MAI” Bibliografie 7, iar conspirativitatea a fost una dintre caracteristicile acestui loc. Altele au fost: foamea, descrisă de supraviețuitorii de la Sighet drept „cel mai mare chin, al temniței” Bibliografie 8, inexistența asistenței medicale Bibliografie 9 și izolarea totală a celor închiși aici Bibliografie 10. Singurii care cunoșteau identitatea celor închiși la Sighet între 1950-1955 au fost Vasile Ciolpan, comandantul penitenciarului, și conducerea Direcției Generale a Penitenciarelor Bibliografie 11.
Urmare a condițiilor de detenție inumane și severe, în penitenciarul din Sighetu Marmației au murit 53 de deținuți, ceea ce înseamnă o pătrime din totalul celor care au fost închiși în intervalul de mai sus Bibliografie 12. „Cei morți” au fost îngropați noaptea în gropi comune din cimitirele din orașul Sighet, fără nici un semn distinctiv. Printre cei care au murit la Sighet, se regăsesc foști prim-miniștri interbelici (Iuliu Maniu, Constantin Argetoianu), miniștri (Sever Bocu, Sebastian Bornemisa, Constantin C. I. Brătianu, Virgil Potârcă), istorici, intelectuali și membri ai Academiei Române (Gheorghe Brătianu, Alexandru Lapedatu), episcopi greco-catolici (Tit Liviu Chinezu, Anton Durcovici, Valeriu Traian Frențiu), miniștri și personalități implicate în realizarea Marii Uniri (Aurel Vlad, Daniel Ciugureanu, Ioan Pelivan) Bibliografie 13.
Astăzi, în clădirea fostului penitenciar de exterminare a elitei interbelice funcționează Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei Bibliografie 14.
Bibliografie
1. Dumitru Lăcătușu, Istoricul penitenciarului Sighet în Andrei Muraru (coord.), Dicționarul penitenciarelor în România comunistă (1945-1967), București, Editura, Polirom, 2008, pp. 457-458.
2. Valeriu Achim (ed.), Închisoarea din Sighet acuză, Baia Mare, Editura Gutinul, 1991, pp. 16, 22.
3. Constantin C. Giurescu, Cinci ani și două luni în penitenciarul Sighet, București, Editura Fundației Culturale Române, 1994, p. 10.
4. Dumitru Lăcătușu, Istoricul penitenciarului Sighet în Andrei Muraru (coord.), Dicționarul penitenciarelor în România comunistă (1945-1967), București, Editura, Polirom, 2008, pp. 458.
5. Claudius Secașiu, Contribuții privind distrugerea elitei politice românești, accesibil la adresa http://www.memorialsighet.ro/memoria-inchisorii-sighet-claudiu-secasiu-contributii-privind-distrugerea-elitei-politice-romanesti-4/ 2018.
6-7. Dumitru Lăcătușu, Istoricul penitenciarului Sighet în Andrei Muraru (coord.), Dicționarul penitenciarelor în România comunistă (1945-1967), București, Editura, Polirom, 2008, pp. 461
8. Iuliu Hossu, Credința noastră este viața noastră. Memoriile cardinalului dr. Iuliu Hossu, Cluj-Napoca, Editura Viața Creștină, 2003, p. 243.
9. Dumitru Lăcătușu, Istoricul penitenciarului Sighet în Andrei Muraru (coord.), Dicționarul penitenciarelor în România comunistă (1945-1967), București, Editura, Polirom, 2008, pp. 464
10-12. Dumitru Lăcătușu, Istoricul penitenciarului Sighet în Andrei Muraru (coord.), Dicționarul penitenciarelor în România comunistă (1945-1967), București, Editura, Polirom, 2008, pp. 465
13. Dumitru Lăcătușu, Istoricul penitenciarului Sighet în Andrei Muraru (coord.), Dicționarul penitenciarelor în România comunistă (1945-1967), București, Editura, Polirom, 2008, pp. 465-467
14. Pentru mai multe informații despre Memorial, vezi http://www.memorialsighet.ro/memorialul/ 2018.
Descarcă imaginea
http://imaginitactile.ro/images/1/11/Inchisoarea_Sighet.png
