Descrierea imaginii
Imaginea prezintă fațada istorică a Gării de Nord, privită frontal, redată plină în relief, și încadrată de alte corpuri mai înalte ale clădirii, reprezentate prin dreptunghiuri verticale, umplute cu textură de linii oblice și paralele, așezate în stânga și în dreapta.
Gara prezintă în alcătuite și un turn cu ceas rotund, amplasat în partea dreaptă, care se distinge prin înălțime de restul construcției, dar și prin ferestrele formate din câte trei pătrate unite.
Fațada este construită din acoperiș pătrat, cu emblema CFR inscripționată pe centru, sus, și încadrată de margini superioare crestate în scări.
Acoperișul este susținut pe șase coloane lungi, circulare, continuat, în partea laterală din dreapta, cu alte coloane mai scurte.
Date istorice
Gara de Nord este cea mai mare stație feroviară a României, situată în municipiul București. Din această gară pleacă și sosesc zilnic aproape 200 de trenuri (numărul acesta este mai mare iarna și vara când se pun în circulație trenuri suplimentare spre litoral și Valea Prahovei). Gara servește trenurilor Căilor Ferate Române și celor ale companiilor feroviare internaționale.
București Nord este capătul liniei și are un număr de opt peroane și paisprezece linii.
Din Gara de Nord se poate ajunge direct la Aeroportul Internațional Henri Coandă, cu trenul operat de compania CFR Călători. În prezent comutarea se face între Gara de Nord și Punctul de Oprire Aeroportul Henri Coandă de unde un autobuz realizează legătura efectivă cu terminalele de sosiri și plecări [bibliografie 1].
Piatra de temelie a gării a fost pusă la 10 septembrie 1868 în prezența lui Carol I, pe un loc ales de domnitor.
Ea a fost denumită iniţial “Gara Târgoviştei”. Amplasamentul gării ocupa o parte din fosta proprietate a boierului Dinicu Golescu şi a moştenitorilor săi, aflată pe atunci la marginea oraşului.
Construirea gării a durat aproximativ doi ani (1868-1870), planul de arhitectură original suferind diverse modificări -mai mult sau mai puţin justificate – încă de la începutul lucrărilor.
Clădirea avea o lungime de 93,4 m şi era compusă dintr-un corp central flancat de două turnuri, la rândul lor flancate de două aripi laterale.
Cele două turnuri punctau pe faţada paralelă cu Calea Târgoviştei accesul principal al călătorilor la trenurile garate la linia 1, intrare devenită, în 1896, acces la salonul oficial (regal), creat special pentru vizitele la Bucureşti ale împăratului Austriei, Franz Joseph I şi regelui Serbiei, Alexandru Obrenovici ce aveau să urmeze.
La o oarecare distanţă în faţa clădirii era amenajată o grădină cu o alee centrală de acces în Piaţa Gării, denumită pe atunci “curtea călătorilor”. De-a lungul timpului, gara avea să cunoască importante transformări, impuse de contextul dezvoltării oraşului. Actuala Gară de Nord este un conglomerat de clădiri construite succesiv, în stiluri diferite. Domină porticul monumental ridicat în deceniul al patrulea al secolului 20 (inclus în lista monumentelor istorice CFR, anexa 3), când se realizează și construcţiile care formează partea de Sud şi Vest a actualului complex. Aceste clădiri se realizează într-o arhitectură specifică clădirilor publice germane [bibliografie 2].
Ultima restaurare a avut loc în 1997-1999. În prezent Gara de Nord este în curs de modernizare.
Bibliografie:
1. Wikipedia, disponibil online la https://ro.wikipedia.org/wiki/Gara_Bucure%C8%99ti_Nord accesat la 21 octombrie 2019
2. Documentare privind enciclopedia gărilor din România, CDCAS 2003, p. 53
Descarcă imagine
https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2019/10/29._Gara-de-Nord_Fatada.png
