Catedrala Mântuirii Neamului


__TOC__

Descrierea imaginii

Corpul clădirii e realizat cu textură din puncte mici în relief.
Ferestrele sunt reprezentate în relief, de formă dreptunghiulară, cu partea de sus arcuită.
Clădirea are mai multe turle cu cruci deasupra iar acoperișurile sunt reprezentate cu textură ondulată.
Pentru a avea un ordin de mărime, în față, jos sunt reprezentați 4 oameni, adulți și un copil pentru a se putea compara statura impozantă a clădirii.

Date istorice

Catedrala Mântuirii Neamului este o biserică ortodoxă românească în construcţie, amplasată în Dealul Arsenalului din Bucureşti, care urmează să îndeplinească funcţia de catedrală patriarhală a Bisericii Ortodoxe Române. Deşi piatra sa de temelie a fost pusă relativ recent, la data de 15 decembrie 2010, ideea de a construi o mare catedrală ortodoxă în capitala României are o vechime de peste un secol. Ea a fost afirmată pentru prima dată de către prim-ministrul liberal Ion C. Brătianu în anul 1884 Bibliografie 1, când a solicitat Parlamentului un credit de 5 milioane de lei în acest scop. După 1900 iniţiativa construirii edificiului a trecut de la Guvern la Sfântul Sinod, dar până la data izbucnirii primului război mondial nici autorităţile şi nici Biserica nu au reuşit să facă vreun pas concret în ceea ce priveşte demararea lucrărilor. După 1918, şi mai ales după anul 1925, când mitropolitul primat Miron Cristea a devenit primul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, ierarhia ortodoxă a readus în spaţiul public discuţia referitoare la necesitatea ridicării unei catedrale patriarhale care să simbolizeze unitatea naţională a românilor, „de neam şi de credinţă” Bibliografie 2.
Deşi Bisericii i-au fost alocate succesiv mai multe loturi de teren în Bucureşti, precum şi o serie de fonduri bugetare, până la momentul intrării României în cel de-al doilea război mondial proiectul a stagnat, după cum avea să stagneze şi pe parcursul perioadei comuniste. În condiţiile în care niciunul dintre cei trei patriarhi care au condus Biserica până în 1989 nu a mai adus proiectul în atenţia autorităţilor, acesta a părut să fie definitiv abandonat. După 1989 însă, Biserica Ortodoxă Română condusă de Patriarhul Teoctist a demarat o campanie viguroasă pentru a fi recunoscută drept „biserică naţională” şi pentru a limita pluralismul religios Bibliografie 3. În acest sens a început un amplu program de construire de biserici, capele şi mănăstiri în toată ţara: aproximativ 120 de noi biserici pe an au fost construite în primii ani după 1989, cifra lor totală ridicându-se la peste 2800 până în prezent Bibliografie 4. La data de 7 februarie 1995, cu ocazia festivităţilor prilejuite de aniversarea obţinerii independenţei Bisericii Ortodoxe Române şi a organizării Patriarhiei române, Teoctist a reafirmat public necesitatea construirii unei catedrale naţionale Bibliografie 5.
Proiectul a trenat pe parcursul deceniului care a urmat, şi a înregistrat mai multe modificări, stârnind dezbateri şi controverse în spaţiul public şi în mass media. La data de 29 noiembrie 2007 Patriarh Daniel a reuşit să demareze proiectul, punând piatra de temelie a noului edificiu. La data de 25 noiembrie 2018 Catedrala Mântuirii Neamului a fost sfinţită, deşi lucrările nu au fost încheiate.
După începerea construcţiei catedralei, subiectul a devenit o temă de dezabatere în societatea românească, el reuşind să revină periodic în actualitate, să divizeze opinia publică şi să provoace nenumărate discuţii care au pornit, în principal, de la sursele de finanţare ale acestui proiect în valoare de peste 100 de milioane de euro. Dacă susţinătorii săi au afirmat necesitatea realizării edificiului, aducând argumente de natură teologică, spirituală, liturgică sau simbolică, şi consideră că aceasta este un simbol al demnităţii naţionale, contestatarii săi pun sub semnul întrebării oportunitatea unor cheltuieli de o asemenea amploare, critică finanţarea de la bugetul de stat a cultelor religioase, şi denunţă caracterul eretic, etnofiletist, al ideii de „mântuire a neamului” întrucât creştinismul nu este unul etnic, al neamurilor, ci universal Bibliografie 6. La data finalizării lucrărilor, Catedrala Mântuirii Neamului va fi a doua cea mai mare biserică ortodoxă din lume ca suprafață, depășind ca mărime toate bisericile ortodoxe Răsăritene cu excepția catedralei Sf. Isac din Sankt Petersburg.
Bibliografie
1. Cătălin Ion, „Catedrala Mântuirii Neamului, proiectul unui simbol național în anii interbelici”, în Historia, articol disponibil online la adresa: https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/catedrala-mantuirii-neamului-proiectul-unui-simbol-national-in-anii-interbelici#_ftn2, accesat în data de 08.12.2018.
2. Lavinia Stan & Lucian Turcescu, „Politics, National Symbols and theRomanian Orthodox Cathedral”, în Europe-Asia Studies, Vol. 58, No. 7, November 2006, p. 1124.
3. Ibid., p. 1119.
4. Ibid., p. 1122.
5. ***, Catedrala Mântuirii Neamului Istoric, accesibil online la adresa http://www.catedralaneamului.ro/index.php/istoric 9 decembrie 2018.
Lavinia Stan & Lucian Turcescu, „The Romanian Orthodox Church and Post-communist Democratisation”, în Europe-Asia Studies, Vol. 52, No. 8, 2000, p. 1472.

Descarcă imaginea

:Monumente
:IV. România Postcomunistă