fbpx

Descrierea imaginii

Imaginea prezintă barajul Vidraru privit frontal.
Monumentul este poziționat central, ca un zid masiv cu trei cercuri în mijloc prin care curge apa, reprezentat prin textură punctată.
Cele două culmi care încadrează construcția sunt redate prin textură cu x-uri dese.
Alte două masive de piatră, care sunt poziționate în față, de-o parte și de alta a barajului, sunt evidențiate prin texturăcu puncte răsfirate.
Zonele muntoase din spatele barajului, ce fac parte din peisaj, sunt evidențiate prin linii oblice, paralele și apar ca niște conuri aplatizate pe apă.
Lacul este redat prin textură ondulată.
Norul de deasupra are formă de oval conturat de o linie cu bucle, și este reprezentat prin textură cu cercuri.

Date istorice

Accentul pus în perioada comunistă pe dezvoltarea industriei grele a generat o nevoie foarte mare pentru energie electrică, iar cea mai ușoară cale de a o obține cu costuri reduse era utilizarea bogatei rețele hidrografice a României. Conform lui Bogdan Murgescu, Bicazul, Lotru și Porțile de Fier se numără printre cele mai mari proiecte de acest gen în prima parte a perioadei comuniste Bibliografie 1. Unul dintre mega-proiectele de hidrocentrală a fost creat în perioada lui Nicolae Ceaușescu, barajul de la Stânca Costești. Construcția efectivă a început în 1971 și a durat șapte ani, întinzându-se de-a lungul Prutului. În 4 noiembrie 1978 acesta a fost inaugurat, având o înălțime de 43 de metri și o lungime de peste 300 metri. Lacul creat cu această ocazie ocupă o suprafață de 6.000 de hectare Bibliografie 2.
Însă printre cele mai cunoscute baraje din România se numără Vidraru, care se află pe bine cunoscuta șosea de mare înălțime, Transfăgărășanul, fiind și un important obiectiv turistic. Construcția a început în 1961, continuând timp de cinci ani, până în 1966, fiind o investiție de aproximativ 1,47 miliarde lei, în valoarea de atunci. Deși oficial nu s-au consemnat decese în timpul construcției, neoficial există bănuieli că în jur de 400 de oameni și-au pierdut viața construind barajul de la Vidraru Bibliografie 3. Acesta a fost primul baraj din România construit în arc, are o înălțime de 166,6 metri, iar lungimea coronamentului este de 300 de metri, la bază având o grosime de 25 de metri. Pe una dintre marginile construcției poate fi văzută statuia lui Prometeu, care ar trebui să fie un monument dedicat electricității Bibliografie 4.
Bibliografie
1. Bogdan Murgescu, România și Europa : Acumularea decalajelor economice (1500-2010), Polirom, Iași, 2010, p.344.
2. Cosmin Pătrașcu Zamfirache, “Megastructuri comuniste: Barajul de la Stânca Costeşti, lucrarea în care Ceauşescu a investit 60 de tone de aur“, in Adevărul, 20 martie 2015, accesibil online la adresa https://adevarul.ro/locale/botosani/megastructuri-comuniste-barajul-stanca-costesti-lucrarea-ceausescu-investit-60-tone-aur-1_550bcc21448e03c0fdba73cb/index.html 9 decembrie 2018.
3. Cristina Stancu, “Barajul Vidraru, construcţia colosală ridicată cu sacrificii umane: toţi morţii au fost trecuţi sub tăcere. Avaria din `74 a fost la un pas de o catastrofă“, in Adevărul, 23 mai 2015, accesibil online la adresa https://adevarul.ro/locale/pitesti/barajul-vidraru-constructia-colosala-ridicata-sacrificii-umane-mortii-fost-trecuti-tacere-avaria-74-fost-pas-catastrofa-proportii-1_555f3575cfbe376e357a01e5/index.html 9 decembrie 2018.
4. ***, “Lacul și Barajul Vidraru“, în Welcome to Romania, accesibil online la adresa https://www.welcometoromania.ro/DN7c/DN7c_Lacul_Vidraru_r.htm 9 decembrie 2018.

Descarcă imaginea

http://imaginitactile.ro/index.php/Fi%C8%99ier:Barajul_Vidraru.png