Descrierea imaginii

Imaginea prezintă fața unei persoane care exprimă emoția denumită plictis sau plictiseală. Această stare emoțională este reflectată în exterior, prin intermediul mimicii și expresiei faciale. Mușchii feței sunt în număr de patruzeci și doi, pentru a putea acționa, în funcție de emoția resimțită, elementele faciale: frunte, sprâncene, pleoape, nas, obraji, buze, bărbie.

Fața este ovală, redată goală, cu frunte lată și maxilar pătrățos. Urechile largi, de-o parte și de alta a marginii feței sunt redate ca două ovaluri alungite pe verticală, desemnând pavilionul urechii. Nasul, pe centrul feței, este lung și se termină la bază, deasupra buzelor, cu un vârf bombat cu nări largi, de-o parte și de alta.

Sprâncenele de sub frunte sunt redate ca două linii orizontale, pline în relief cu colțurile dispre tâmple arcuite. Ochii sunt redați ca două ovale orizontale goale, puțin aplatizate, în centrul cărora se află globul ocular evidențiat printr-un cerc îngroșat.

Gura de sub nas este închisă, cu buzele lipite, cea de jos, mai plină, fiind redată goală, iar cea de sus, mai subțire, evidențiată printr-o linie ondulată îngroșată, cu colțurile din dreapta  și din stânga gurii puțin coborâte.

Părul de pe cap este tuns scurt, începând de la limita frunții, și de-o parte și de alta încadrează fața pănă deasupra urechilor, în stânga și în dreapta, și este redat plin în relief.

În cazul plictiselii, se observă o cutare a conturului dinspre tâmple a ochilor, redată prin linii întrerupte scurte, înclinate, câte două  în marginile dinspre tâmple ale colțurilor ochilor.

Ochii sunt ușor îngustați de pleoapele de sus și de jos care încadrează ochiul. Pleoapele de sus foarte coborâte peste ochi sunt evidențiate prin câte o linie scurtă și orizontală, deasupra ochilor, imediat sub sprâncene.

Gura este închisă, iar colțurile din stânga și dreapta gurii sunt coborâte, trase în jos de mușchii laterali ai colțurilor gurii, care întind pielea din stânga și dreapta gurii spre bărbie, jos, în timp ce bărbia este ridicată sub buza de jos. În același timp se formează gropi de jur împrejurul gurii, dastfel că fața pare posomorâtă și trasă. Între gropițele din marginile gurii și obrajii de sus apar cute redate prin două linii întrerupte și curbate, în stânga și în dreapta colțurilor gurii.

Date suplimentare

Din punct de vedere etimologic, înțelesul termenului emoție este impulsul care induce acțiuni ale ființelor.

În psihologie, emoțiile sunt definite ca fiind acele sentimente sau percepții asupra elementelor și relațiilor realității sau imaginației. Aceste sentimente sunt exprimate fizic prin anumite funcții fiziologice, cum ar fi modificări ale respirației, transpirație sau alterări ale ritmului cardiac și includ unele reacții comportamentale, cum ar fi relaxarea, bunăstarea, anxietatea, stresul, depresia, agresivitatea sau plânsul.

Cu ajutorul emoțiilor oamenii pot stabili mai multe comportamente de adaptare pentru organism. De exemplu starea de atac, evadare, căutare a confortului, ajutarea oamenilor, etc.

Emoțiile se manifestă, de asemenea, prin schimbări semnificative ale tonului și modulației vocii. Aceste schimbări comportamentale sunt importante deoarece ajută la comunicarea emoțiilor celorlalțI oameni.

Emoțiile sunt o stare psihologică complexă care implică trei componente distincte: o experiență subiectivă, un răspuns fiziologic și un răspuns comportamental sau expresiv.

Ființa umană este o ființă foarte complexă care poate trece printr-o mare varietate de emoții. Una dintre acestea este plictiseala.

Plictiseala este emoția care apare atunci când activitatea pe care o desfășoară o persoană este foarte puțin stimulantă, adică este percepută ca fiind nesatisfăcătoare. De obicei, este legată de activități mecanice și / sau repetitive, de activități pe care persoana nu le-a ales sau de activități care nu răspund unei nevoi sau unui interes personal. Prin urmare, plictiseala dezvăluie ceea ce nu activează mental  și emoțional o persoană, adică ceea ce nu o motivează și nu o interesează. Evident, ca orice emoție, fiecare persoană este afectată de plictiseală în situații și moduri diferite, dar ceea ce este plictisitor indică o percepție de saturație din partea persoanei care o simte. Toată lumea a experimentat situații și conversații care au declanșat o stare de plictiseală.

Atunci când apare plictiseala, persoanele se pot descentra, pot încerca să iasă din acea spirală de nemulțumire sau să nu facă nimic pentru a o combate și să se lase purtate de aceasta. Astfel plictiseala interacționează cu lenea, deoarece inactivitatea și plictiseala fac parte din același mediu. Dacă decid să nu facă nimic, acest lucru limitează stimulii pe care urmează să-i întâlnească și crește  posibilitatea de plictiseală.

Plictiseala poate să sporească gândirea asociativă prin faptul că expune persoanele unei stări de foame de experiențe noi. Atunci când nu există stimuli externi la care să fie atenți, oamenii caută, recurg la imaginație și pot dezvolta forme de gândire diferite și originale care în vârtejul unei vieți aglomerate ar fi dificil de implementat.

Plictiseala permite, de asemenea, explorarea și conectarea cu mediul, cu locul și timpul prezent. Știind cum să își organizeze timpul liber le permite persoanelor să învețe să își gestioneze timpul și să găsească ceea ce îi interesează cu adevărat.

O curiozitate a plictiselii este relația sa cu timpul: atunci când o persoană se plictisește, aceasta are senzația că timpul încetinește.

Plictiseala este ferm înrădăcinată în creierul uman. La fel ca alte emoții, este o emoție care se adaptează.

Plictiseala există pentru a ajuta oamenii să găsească lucruri noi de făcut, lucruri pe care s-ar putea să nu le fi observat altfel.

Așa cum dezgustul este o emoție care poate proteja de consumul de alimente toxice, plictiseala poate proteja de circumstanțe sociale dăunătoare. Poate obliga la acțiune într-un mod care aduce beneficii.

Plictiseala este legată de una dintre cele mai importante trăsături ale ființei umane: curiozitatea. Curiozitatea necesită un context în care să apară și acesta, uneori, este dat de plictiseala care conduce persoanele, care le motivează să exploreze și să își dezvolte ingeniozitatea.

Transformarea adecvată a plictiselii poate determina ca oamenii să fie mai creativi și / sau să le activeze curiozitatea ca o modalitate de a lăsa în urmă nemulțumirea cauzată de plictiseală.

Plictiseala intensifică în individ percepția sa despre sine, provocând subiectul să se distanțeze de mediul său și să se concentreze mai mult pe sine. Plictiseala promovează meditația, visarea cu ochii deschiși și, în cele din urmă, ideile inovatoare.

Bibliografie

  1. https://institutosalamanca.com/blog/las-emociones-y-su-importancia-en-la-psicologia/ (accesat 25.06.2021)
  2.  https://noticiasdelaciencia.com/art/1560/el-aburrimiento-la-gran-olvidada-entre-las-emociones (accesat 17.07.2021)
  3.  http://www.auladeelena.com/2015/05/emocionario-aburrimiento.html (accesat 17.07.2021)
  4.  https://www.psicohuma.com/blog/la-importancia-del-aburrimiento/ (accesat 17.07.2021)
  5. https://blogs.eitb.eus/inteligenciaemocional/2018/03/05/aburrimiento/ (accesat 17.07.2021)

Descarcă imaginea

https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2021/08/0021.jpg