Scutul de la Deveselu

Descrierea imaginii

Date istorice

În cadrul Summit-ului de la Lisabona din 19-20 noiembrie 2010, NATO a decis implementarea unui nou plan strategic al alianței conceput să răspundă provocărilor geopolitice pentru deceniul 2011-2020. Astfel, documentul intitulat „Strategic Concept” plasa proliferarea terorismului, a rachetelor balistice și a atacurilor cibernetice printre principalele amenințări la adresa securității statelor membre ale NATO. Pentru a contracara eventuale atacuri cu rachete balistice, NATO a decis construirea unui sistem defensiv de rachete pentru a asigura securitate deplină aliaților săi europeni Bibliografie 1. În 2011, s-a decis ca un astfel de scut antirachetă să fie construit în România, la Deveselu (județul Olt). Construcția a început în anul 2013, iar la 12 mai 2016 baza militară a devenit operațională, întinzându-se pe o suprafață de 170 ha, costul total fiind de circa 800 milioane de dolari, statul român contribuind cu 12 milioane. Sistemul anti-rachetă de la Deveselu este format din 3 componente majore: radar, rachetele interceptoare și un sistem de comunicație Bibliografie 2. Această bază militară este dotată cu echipamente Aegis Ashore și face parte din Ballistic Missile Defence (BMD) al NATO, care include și nave maritime localizate în portul Rota din Spania. Sistemul este capabil să depisteze și să intercepteze rachete balistice lansate înspre teritoriul NATO. O altă bază militară urmează asemănătoare celei de la Deveselu urmează să devină operațională în Polonia, cel mai devreme în 2020.
Scutul anti-rachetă de la Deveselu a provocat numeroase controverse. Rusia s-a opus acestui sistem, considerând că îi amenință securitatea. Chiar dacă NATO a precizat că baza de la Deveselu este dotată doar cu rachete interceptoare, în opinia Kremlinului acest sistem este îndreptat împotriva sa, ceea ce obligă Rusia să își dezvolte tot mai mult un sistem de protecție militară asemănător celui al NATO Bibliografie 3.
În august 2018, ministrul român al apărării, Mihai Fifor, a comis o gafă de comunicare, afirmând că în baza de la Deveselu ar exista rachete balistice. Chiar dacă la scurt timp a revenit cu o rectificare Bibliografie 4, declarația ministrului român al apărării a fost exploatată mediatic de Rusia, prin vocea ambasadorului de la București, care a precizat într-o postare pe o rețea de socializare că „Declaraţia lui Fifor este încă o dovadă că scutul american din Deveselu reprezintă o ameninţare directă şi imediată la adresa securităţii naţionale Federaţiei Ruse. Mulţumesc, dle Fifor, pentru adevărul spontan” Bibliografie 5.
Bibliografie
1.Rezoluția Summit-ului NATO de la Lisabona este disponibilă la https://www.nato.int/cps/en/natolive/official_texts_68828.htm#missile 6 decembrie 2018.
2.O succintă prezentare a sistemului anti-rachetă de la Deveselu este diponibilă la https://playtech.ro/2018/scut-deveselu-racheta/ 6 decembrie 2018.
3.Vezi https://www.hotnews.ro/stiri-esential-20992041-moscova-scutul-antiracheta-deveselu-amenintare-directa-adresa-securitatii-rusiei.htm 6 decembrie 2018.
4.Vezi https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/gafa-aparare-mihai-fifor-deveselu-rachete-balistice-972994 6 decembrie 2018.
5.Vezi https://www.mediafax.ro/politic/reactia-unui-oficial-rus-la-gafa-lui-mihai-fifor-privind-existenta-rachetelor-balistice-la-deveselu-multumesc-pentru-adevarul-spontan-17378524 6 decembrie 2018.

Descarcă imaginea

https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2019/01/Scutul_de_la_Deveselu.png