fbpx

Descrierea imaginii

Imaginea prezintă patru volume de carte, privite lateral, dinspre cotor.
Cărțile sunt reprezentate prin textură cu puncte rare și acoperite înspre cele două margini cu căte o bandă din fir de aur, redată prin linii subțiri și oblice.
Pe aceste etichete superioare este scris: „Enciclopedia României”.
În partea de jos a fiecărei enciclopedii se află denumirea acesteia, respectiv: volumul unu este intitulat ”Statul”, volumul doi se numește „Țara Românească”, volumul trei și patru poartă titlul „Economia națională”.
Pe fiecare cotor este inscripționat numărul volumului enciclopedic, de la patru la unu, și reprezentat prin cifre romane îngroșate.

Date istorice

Cele patru volume ale Enciclopediei României reuneau studii semnate de principalii specialiști și intelectuali din România Mare referitoare la trecutul și prezentul societății românești. În prefața publicată în volumul I, Dimitrie Gusti, principalul promotor al acestui proiect, nota pe un ton entuziast că după „ani de zile de muncă și încordarea colectivă a celor mai bune puteri pe care le au specialiștii noștri din toate ramurile, începem să avem, în sfârșit, imaginea țării și a neamului românesc, așa cum s-a închegat a doua zi după unire”. Imboldul ar fi pornit de la necesitatea realizării unei opere care să marcheze etapa de glorie a națiunii române. De altfel, Gusti preciza că elementul central al acestei Enciclopedii va fi națiunea română, devenind imaginea „timpului în care trăim; ea va fi deci expresia vieții și a unei epoci” Bibliografie 1.
Un proiect similar mai fusese cel al lui Constantin Diaconovich, care a publicat în anul 1896, cu sprijinul Asociației Transilvane pentru Cultura și Literatura Poporului Român (ASTRA) „Enciclopedia Română”. Crearea României Mari, ca stat care reunea toate provinciile istorice românești, impunea realizarea unei noi astfel de enciclopedii. Astfel, în demersurile pentru realizarea acestei opere au reprezentat un efort de colaborare între ASTRA, Institutul Social Român și Fundațiile Culturale Regale, fiind constituită și Asociația Științifică pentru Enciclopedia României, condusă de Dimitrie Gusti și patronată de regele Carol II, ca for de coordonare al lucrărilor.
Publicarea acestei opere va începe în anul 1938, în plină dictatură regală, devenind astfel și un efort propagandistic. Din acest punct de vedere, trebuie remarcat studiul lui Cezar Petrescu la acest prim volum al Enciclopediei, intitulat „Domnia regelui Carol al II-lea”, în care legitimează regimul politic instaurat în 1938 și îi construiește imaginea de „Rege al Culturii, al Țăranilor și al Tineretului” Bibliografie 2.
Primul volum, Statul, debuta cu un capitol semnat de Dimitrie Gusti, în care acesta preciza că „trecutul istoric (…) este parte integrantă, naţiunea însăşi în mers, pe drumul realizării de sine, ca destin şi misiune” Bibliografie 3. Volumul cuprinde studii de geografie a României (Vintilă Mihăilescu), istorie (Nicolae Iorga, Constantin C. Giurescu) sau demografie (Sabin Manuilă). De asemenea, sunt studii care abordează problema organizării politice și juridice a României Mari, cât și evoluția învățământului sau a cultelor religioase. Volumul al II-lea, „Țara Românescă”, este dedicat integral organizării administrative a României, cuprinzând monografiile tuturor județelor României. Volumele III și IV erau dedicate vieții economice a românilor, acestea fiind publicate abia în anul 1943, după abdicarea regelui Carol al II-lea. Proiectul inițial prevedea și publicarea a încă două volume dedicate culturii naționale, dar acest obiectiv nu s-a mai materializat.
Bibliografie
1. Enciclopedia României, vol. I: Statul, București, Imprimeria Națională, p. VIII.
2. Cezar Petrescu, „Domnia regelui Carol al II-lea”, în Enciclopedia României, vol. I: Statul, p. 945-970.
3. Dimitrie Gusti, „Știința Națiunii”, în Enciclopedia României, vol. I: Statul, p. 18.

Descarcă imaginea

https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2019/01/Enciclopedia-romaniei.jpg