Descrierea imaginii

Imaginea prezintă harta județului Timiș, situat în marginea central vestică a țării, delimitat de județele vecine printr-o linie îngroșată, neregulată și închisă, și de granița de vest cu Serbia,și de nord-vest cu Ungaria, printr-o linie plină în relief.

Județele vecine sunt: la nord – Arad, în est – Hunedoara, în sud – Caraș-Severin.

În partea centrală este ilustrat orașul reședintă de județ, respectiv Timișoara, marcat printr-un pătrat plin în relief.

Harta prezintă formele de relief dominante pe suprafața județului Timiș, respectiv zona joasă de câmpie, în jumătatea vestică a județului, până la granița cu Serbia și Ungaria, regiune de șes care face parte din Câmpia de Vest și cuprinde subdiviziunea Câmpia Banatului cu subunitățile; Câmpia Arancăi în nord-vestul extrem, între cel mai vestic punct al țării marcat de localitatea Beba Veche în stânga și orașul Sânnicolau Mare din dreapta, apoi Câmpia Mureșului în extremitatea nord-vestică, la limita cu județul Arad, urmată de Câmpia Jimboliei, mai jos în marginea vestică și Câmpia Vingăi din dreapta ei. Mai jos de acestea se află Câmpia Timișului, care se întinde ca o fâșie arcuită străbătută de râul Timiș, de la vest la est. În dreapta sa se află Câmpia Lugojului de lângă orașul Lugoj din sudul central. În marginea sud-vestică se întinde Câmpia Bârzavei, traversată de râul și canalul Bârzava. În Câmpia Lugojului se află izvoare de ape minerale reci, exploatate în Lugoj și Buziaș.

Zona de deal și podiș este marcată de o fâșie din Dealurile de Vest așezate de la nord la sud prin centrul și estul județului. În dreapta Câmpiei Lugojului se află și Dealurile Lugojului, de la est de Lugoj, la poalele versanților nordici ai Munților Poiana-Ruscăi din extremitatea sud-vestică. La dreapta Dealurilor Lugojului, în marginea central vestică, la limita cu județul Hunedoara sunt Dealurile Lăpugiului. În colțul nord-vestic al județului sunt Dealurile Bulzei cu vârful Dâmbul Cornului ce atinge patru sute treizeci și doi de metri. În nordul extrem, mai sus de Timișoara se află Dealurile Lipovei cu altitudinea maximă de trei sute optsprezece metri în culmea Cugla. În sudul extrem se află Dealurile Pogănișului, la sud de orașul Buziaș, traversat la poalele sudice de râul Pogăniș. Existenţa unor resurse de subsol proprii a dus la construirea de termocentrale care valorifică zăcămintele de cărbuni din Dealurile de Vest la Timișoara și Lugoj dar și de rafinării ca cea de la Timișoara.

Zona de munte este extrem de restrânsă, în marginea sud-estică, și cuprinde Munții Poiana-Ruscăi din Carpații Occidentali, care prezintă numeroase tipuri de marmumură ce se poate exploata în cariere, și a cărui altitudine maximă este în Vârful Padeș de o mie trei sute șaptezeci și patru de metri, urmat de Rusca de o mie trei sute cincizeci și cince de metri la limita cu județul Hunedoara. Prezintă versanţi abrupţi și împăduriţi, de-a lungul văilor, și culoarelor întinse care îi izolează de ceilalți munți din nord și sud. Acest fapt, alături de culmile sale netede și întinse, denumite platouri, a dus la formare de mici așezări umane izolate la cele mai mari altitudini din țară, denumite cătune, precum Rudicica cu maxim cincizeci de localnici. Ținutul Pădurenilor, de aici, cuprinde sate cu cel mai mic număr de locuitori din țară, cum sunt: Bătrâna, Fața Roșie, Răchițaua și Piatra. Din cauza depopulării masive din munți, pădurea invadează spațiul construit din ce în ce mai mult, pe aceste meleaguri uitate de lume. (1)

Atracțiile naturale din Timiș cuprind: Peștera Pietroasa din Munții Poiana Ruscăi, la altitudinea de trei sute patruzeci de metri, ce prezintă stalagmite şi stalactite, alături de specii diferite de lilieci, urmată de Vulcanii noroioși de la nord-est de Timișoara, în comuna Pișchia, Peștera cu Apă Românești tot din Poiana-Ruscăi, ce cuprinde mai multe galerii puse spre vizitare, cea mai mare fiind Sala Liliecilor. Peștera beneficiază de o acustică deosebită, aici fiind organizate concerte de muzică clasică, jazz, blues, rock sau electronică. Primul concert găzduit de Peștera Românești a avut loc în anul o mie nouă sute optzeci și patru. (2) Un alt obiectiv turistic natural îl constituie Revervația Naturală Lunca Pogănișului unde crește planta mediteraneană laleaua pestriță, specie ocrotită prin Convenţia de la Berna.

Zona de câmpie și luncă este marcată goală, zona de deal și podiș este redată prin texură punctată, iar zona de munte este reprezentată prin textură în grilaj, respectiv linii paralele verticale suprapuse altora orizontale.

În colțul din dreapta jos al paginii se află o săgeată cu vârful în sus, indicând Nordul geografic.

Date suplimentare

Bibliografie

  1. https://www.natgeo.ro/articole/romania/24323-24323 accesat la data de 14 iulie 2021.
  2. https://discovertimis.com/ro/places/pestera-cu-apa-romanesti-bhetno4rarsjog accesat la data de 14 iulie 2021.

Descarcă imaginea

https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2021/03/0081.jpg