Descrierea imaginii
Imaginea prezintă harta județului Timiș, situat în marginea central vestică a țării, delimitat de județele vecine printr-o linie îngroșată, neregulată și închisă, și de granița de vest cu Serbia,și de nord-vest cu Ungaria, printr-o linie plină în relief.
Județele vecine sunt: la nord – Arad, în est – Hunedoara, în sud – Caraș-Severin.
În partea centrală este ilustrat orașul reședintă de județ, respectiv Timișoara, marcat printr-un pătrat plin în relief.
Harta prezintă rețeaua hidrografică a județului Hunedoara, respectiv apele sau principalele fluvii care traversează teritoriul, redate prin linii mai subțiri, ondulate, alături de cele mai mari lacuri, marcate prin cercuri goale, și cele mai importate orașe economice și culturale din județ, pe lângă reședință, care are cea mai densă populație și este și centrul administrativ și politic, acestea din urmă fiind evidențiate prin pătrate îngroșate, mai reduse ca dimensiune decât cel al reședinței.
Cele mai importante râuri, ca mărime și potențial hidroenergetic din județ, care traversează teritoriul prin centru, împărțindu-l în două jumătăți, de sud și de nord, sunt Timiș din sudul Timișoarei și Bega mai jos de el, care trece prin Timișoara. Râul Bega izvorăște din Munții Poiana Ruscă din sud-est, curge de la est la vest, relativ paralel cu râul Timiș și se varsă peste graniță, pe teritoriul Serbiei în Tisa. În aval, spre marginea vestică, până la graniță, cursul râului Bega este complet canalizat. Canalul Bega este navigabil atât în România, cât și în Serbia, având o lungme de patruzeci și patru de metri doar în țară. Portul Timișoara se află pe malul stâng al canalului Bega. Acesta este de asemenea traversat de mai multe poduri rutiere și pietonale ca Podul Îndrăgostiților și Podul Metalic, dar numai unul singur este feroviar, în Timișoara, Podul Modoș.
Râul Timiș este cel mai mare râu interior al Banatului, cu obârșie în Munții Banatului, de pe teritoriul județului Caraș-Severin. Acesta ia ca afluent, în sudul extrem pe râul Pogăniș, care traversează poalele Dealului Pogănișului.
Atât pe cursul Timișului cât și al Begăi s-au amenajat lacuri de tip iazuri, acumulări antropice de apă spre folos în gospodării, irigații și pescuit. Dintre acestea amintim: Lacul Pogăniș din sudul central, Lacul Hitiaș la nord de stațiunea Buziaș și Lacul Pădureni din sud-vest, jos de Timișoara.
La nord de Bega curge râul Bega Veche. În extremitatea nord-vestică, marcând o parte din granița naturală cu Ungaria, curge unul dintre cele mai importante și lungi râuri din țară, Mureșul. În partea sud-vestică, râul Bârzava, cu izvor în Munții Banatului, străbate Câmpia Bârzavei, paralel de cursul râului Moravița din sudul extrem, vărsându-se în Timiș, pe teritoriul Serbiei.
Orașele redate sunt Lugoj, în sud-est, pe malul râului Timiș, cu o populație de peste patruzeci de mii de locuitori, al doilea mare oraș ca populație după Timișoara. Ca obiective turistice se pot vizita: Piața I.C. Drăgan, fiind un ansamblu de monumente istorice din Lugoj, Biserica și fosta mănăstire franciscană, Turnul – clopotnița „Sfântul Nicolae”, cel mai vechi monument istoric, alături de Hanul Poștei și numeroase case în care au locuit artiști de teatru și compozitori. În fiecare an la douăzeci decembrie se sărbătorește Ziua Lugojului, amintind că orașul a fost în decembrie o mie nouă sute optzeci și nouă al doilea oraș liber din România. La cincisprezece august are loc Ruga Lugojană, sărbătoare anuală dedicată celebrării Hramului Bisericii Ortodoxe Adormirea Maicii Domnului. (1)
În extremitatea nord-vestică, la granița cu Ungaria se află orașul Sânnicolau Mare, cel mai vestic oraș din țară, fiind și al treilea oraș ca mărime din județ, după Timișoara și Lugoj cu peste zece mii de locuitori ce formează un mozaic etnic. Aici sunt situate parohiile bisericilor ortodoxe române, greco-catolice, romano-catolice, ortodoxe sârbe, reformată și sinagoga evreiască. Viața confesională în oraș se manifestă conform tradiției fiecărei biserici, existând respectul pentru toate activitățile religioase, indiferent de religie și etnie. Orașul are ca sărbători religioase: Ziua Eroilor, Hramul bisericii Sfânta Maria, Kirwaiul german, Faschingul (venirea primaverii), Sfântul Nicolae. (2) Fiind un spațiu multi-etnic, locuitorii și-au pus în valoare și și-au dus mai departe obiceiurile tradiționale, ritualurile cu caracter religios prin cântece, dansuri populare sârbești, românești, germane și maghiare. În centrul orașului se poate vizita castelul contelui Nako.
Orașele cu cea mai mică populație de pe hartă sunt Buziaș în sud-vest și Făget în nord-est. Cetatea Medievală a Făgetului este atestată documentar pentru prima dată în o mie cinci sute patruzeci și opt. Avea rol militar dar și de târg. Aici încă se mai poate vizita ruina cetății din situl arheologic, alături de Casa de Cultură Făget, biserici și mănăstiri ca Făget, Povârgina și Betești din o mie șapte sute. Ca manifestări cultural-religioase amintim Sărbătoarea olarilor și Zilele Făgetului. Buziaș este o veche stațiune balneoclimaterică ce valorifică apele minerale carbogazoase folosite în cure de tratament.
În colțul din dreapta jos al paginii se află o săgeată cu vârful în sus, indicând Nordul geografic.
Date suplimentare
Bibliografie
- https://ro.wikipedia.org/wiki/Lugoj#Cultur%C4%83 accesat la data de 14 iulie 2021.
- https://ro.wikipedia.org/wiki/S%C3%A2nnicolau_Mare#Via%C8%9Ba_religioas%C4%83 accesat la data de 14 iulie 2021.
Descarcă imaginea
https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2021/07/0080.jpg
