Descrierea imaginii
Imaginea prezintă harta județului Suceava, situat în extrema nord-estică a țării, delimitat de județele vecine printr-o linie îngroșată, neregulată și închisă, și de granița de nord cu Ucraina, printr-o linie plină în relief.
Județele vecine sunt: la est – Botoșani, în sud-est – Iași, în sud – Neamț și Harghita, la sud-vest – Mureș, în vest – Bistrița-Năsăud, la nord-vest – Maramureș.
În marginea central estică este ilustrat orașul reședintă de județ, respectiv Suceava, marcat printr-un pătrat plin în relief.
Harta prezintă rețeaua hidrografică a județului Suceava, respectiv apele sau principalele fluvii care traversează teritoriul, redate prin linii mai subțiri, ondulate, alături de cele mai importate orașe economice și culturale din județ, pe lângă reședință, care are cea mai densă populație și este și centrul administrativ și politic, acestea din urmă fiind evidențiate prin pătrate îngroșate, mai reduse ca dimensiune decât cel al reședinței.
Principalele ape curgătoare cu cele mai mari lungimi din județ sunt afluenții importanți ai râului Siret, râu care marchează limita naturală de est cu județul Botoșani. Acești mari afluenți de stânga, cu direcția de curgere nord-vest spre sud-est, sunt: Bistrița din vest, Moldova din centru și Suceava din est.
Râul Bistrița, pe cursul ei superior, adică din apropiere de izvorul ei, poartă denumirea de Bistrița Aurie, în nord-vest, despărțind Munții Suhard din extremitatea vestică de Munții Giumalău-Rarău din est, apoi ia ca afluenți pe râul Dorna din sud-vest care formează Depresiunea Dornelor ce desparte grupa de nord de grupa centrală a Carpaților Orientali și pe râul Negra din sud. La confluența acestor râuri se situează și stațiunea balneoclimaterică Vatra Dornei. Ambii afluenți își au izvoarele în Munţii Călimani din extremitatea sud-vestică. Bistrița este caracterizată de șiruri de chei și defilee, adică vâi înguste cu pereți înalți marcați de versanții abrupți și împăduriți ai munților, cum sunt: cheile Bistriţei și defileul Negrei Broştenilor, Broșteni fiind un mic oraș din extremitatea sudică a județului.
Râul Moldova împarte județul în jumătatea vestică și jumătatea estică, ia ca afluenți în nord pe Moldovița, în sud pe Suha din centru și Suha Mare din sudul extrem. Valea Moldovei delimitează Munții Giumalău-Rarău și Stănișoarei din vest și sud de Podișul Sucevei și Fălticenilor din est și sud-est. Râul Suceava ia ca afluenți pe Sucevița în nord, Soloneț mai jos de acesta și pe Șomuzul Mare la sud, care trece prin orașul Fălticeni din sud-vest.
Această regiune cuprinde cele mai cunoscute circuite turistice cu caracter religios și istoric, fiind întâlnite numeroase biserici și mănăstiri ortodoxe ctitorite de către Sfântul voievod Ștefan cel Mare, domnul Moldovei între anii o mie patru sute cincizeci și șapte și o mie cinci sute patru, dar și de urmașul său Petru Rareș. Mănăstirile și bisericile din această zonă îmbină elemente gotice, bizantine și regionale, caracterizându-se printr-un stil moldovenesc specific. Lăcașurile de cult din nordul Moldovei au constituit un adăpost pentru locuitori, multe dintre ele având fortificații specifice unei cetăți. Domnitorii veneau adesea pentru a primi sfaturile unor călugari înțelepți, aceștia reprezentând autoritatea morală. Se spune că în urma fiecărei victorii, domnitorul Ștefan, un aparator al creștinilor, a ridicat o biserică sau o mănăstire, fiind ctitorul a aproape patruzeci de lăcașuri de cult. Dintre acestea, opt au fost incluse în patrimoniul mondial UNESCO: Arbore, Humor, Moldovița, Pătrăuți, Probota, Suceava, Sucevița și Voroneț. (1)
Mănăstirea Putna, unul din cele mai importante centre culturale, religioase și artistice românești, situată în apropiere de orașul Rădăuți din nordul extrem. Lăcașul deține un bogat muzeu mănăstiresc, cu broderii, manuscrise, obiecte de cult și icoane. (2) Tot aici se află și mormântul voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt, primind acest nume după canonizarea sa de către Biserica Ortodoxă Română.
Orașele redate sunt în nord-est Rădăuți, cu cea mai densă populație după municipiul Suceava, de peste douăzeci de mii de locuitori, alături de Fălticeni, din sud-est. În municipiul Rădăuți se practică turismul ecvestru, aici fiind o herghelie de cai renumită pentru rasa Shagya Arab. A devenit cunoscut la scală mare mulțumită unei rețete iubită de români și străini deopotrivă: ciorba rădăuțeană. Printre obiectivele culturale se numără: Grădina Zoologică, Mănăstirea Bogdana ctitorită de domnul Moldovei Bogdan Întâi, Muzeul de Etnografie cu atelierul de olărit. (3)
De-a lungul văii Moldova se găsesc orașele Câmpulung Moldovenesc și Gura Humorului, din centrul județului, în depresiunile omonime. Câmpulung Moldovenesc este o stațiune climaterică de munte, fiind înconjurată de Obcinele Bucovinei în nord și de Munții Giumalău-Rarău în sud. De aici se pornesc trasee turiustice spre Rezervația naturală Pietrele Doamnei și pănă la gura Peșterii cu Lilieci, denumită astfel datorită coloniilor de lilieci care trăiesc în interiorul ei, acesta fiind și motivul pentru care este interzisă intrarea în peșteră. Dintre atracțiile culturale și folclorice se numără: Muzeul Lingurilor de Lemn unde se regăsesc peste șase mii de piese adunate din întreaga lume, unele unicat. Fiecare lingură este lucrată în altă esență de lemn, cu motive care diferă, de la cele geometrice până la cele florale, animale, cu steme sau stele.
În orașul Gura Humorului se pot vizita: Mănăstirea Humorului, cu hramurile Adormirea Maicii Domnului și Sfântul Mucenic Gheorghe, construită în stil moldovenesc, și se situează în comuna Mănăstirea Humorului, la cinci kilometri de Gura Humorului, apoi Mănăstirea Voroneț ctitorită de domnitorul Ștefan cel Mare, ridicată în anul o mie patru sute optzeci și opt, în trei luni și trei săptămâniși al cărei prim stareț a fost Sfântul Daniil Sihastrul, renumit duhovnic al Moldovei. (4) Mănăstirea Voroneț se află la patru kilometri de Gura Humorului, în cartierul Voroneț de pe malul râului Moldova.
La sud-vest, pe malul râului Dorna, se află stațiunea balneoclimaterică Vatra Dornei, din Țara Dornelor, supranumită și Perla Bucovinei. Chiar lângă oraș, se află o comună pitorească, Dorna Candrenilor, cu case tipic bucovinene, din lemn, decorate la exterior cu motive tradiționale – florale sau geometrice și cu oameni care încă mai poartă costumul popular. Aceasta se află la poalele Munților Suhard, mai exact masivul Oușorului cu vârful ce atinge o mie șase sute treizeci și nouă de metri, unde se poate ajunge cu telescaunul din Vatra Dornei. La douăzeci de kilometri distanță de Vatra Dornei, în comuna Poiana Ștampei, se află cea mai mare rezervație de turbă din România, denumită Tinovul Mare, turbăria fiind o zonă mlăștinoasă în care se acumulează turba, un sol foarte bogat. (5) Doar pinul și mesteacănul se întâlnesc în aceste mlaștini, datorită acidității turbăriei. Adaptate la aceste condiții de viață sunt mușchii, lichenii, algele și bacteriile.
Printre alte atracții din Vatra Dornei se numără: Muzeul Etnografic al Bucovinei din sediul Primăriei, Muzeul Vânătorii și al Științelor Naturale, parcul central pe unde se perindă veverițe, centrul de echitație. Stațiunea este amenajată cu bază turistică ce valorifică izvoarele cu apă minerală de aici în cure de tratament. Apa se și îmbuteliază în fabrici de ape minerale, ca cea din Șaru Dornei, cu apă din izvoare renumite ca Vatra Dornei și Poiana Negrii.
În sudul extrem se află localitatea Broșteni, cu cea mai mică populație. Aici se poate vizita Biserica din lemn Sfântul Nicolae, cunoscută și ca Biserica-muzeu „Ion Creangă”, construită din lemn de brad. Atracția turistică naturală este reprezentată de defileul Negrei Broştenilor al râului Bistrița.
În colțul din dreapta sus al paginii se află o săgeată cu vârful în sus, indicând Nordul geografic.
Date suplimentare
Bibliografie
- http://www.romania-travel-guide.com/atractii/religioase/manastirile-din-bucovina.html accesat la data de 12 iulie 2021.
- https://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Putna accesat la data de 12 iulie 2021.
- https://hailadorna.ro/ce-poti-vizita-in-radauti-vara-aceasta/ accesat la data de 12 iulie 2021.
- https://www.locurifaine.ro/obiective-turistice-gura-humorului-voronet/ accesat la data de 12 iulie 2021.
- https://calatorinbascheti.ro/obiective-turistice-din-vatra-dornei-12-locuri-pe-care-nu-trebuie-sa-le-ratezi-la-vatra-dornei/ accesat la data de 12 iulie 2021.
Descarcă imaginea
https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2021/07/0076.jpg
