Descrierea imaginii
Imaginea prezintă harta județului Sibiu, situat în partea central-vestică a țării, delimitat de județele vecine printr-o linie îngroșată, neregulată și închisă.
Județele vecine sunt: la nord – Mureș, în est – Brașov, la sud-est – Argeș, în sud – Vâlcea, în vest – Alba.
În partea central sudică este ilustrat orașul reședintă de județ, respectiv Sibiu, marcat printr-un pătrat plin în relief.
Harta prezintă formele de relief dominante pe suprafața județului Sibiu, respectiv zona de podiș din sudul Depresiunii Colinare a Transilvaniei, cu subdiviziunille Podișul Târnavelor – la extremitatea nordică, la limita cu județul Mureș, din care face parte subunitatea Dealurile Dumbrăvenilor, după localitatea omonimă din extremul nord-estic al județului; urmat de Podișul Secașelor, din vestul extrem, la limita cu Alba, alături de Podișul Hârtibaciului, din jumătatea nord-vestică, care ocupă cel mai mult din teritoriu, cu mai multe culmi ce ating altitudini precum șase sute optzeci și patru de metri în vârful Dealul Făgetului, la limita nord-vestică cu Mureș, sau șapte sute patruzeci și nouă de metri în Brădeni de lângă localitatea omonimă și Lacul Brădeni de la limita nord vestică cu Brașov.
Zona de munte propriu-zisă cuprinde versanții nordici ai Grupei munților Făgăraș și ai Grupei munților Parâng din Carpații Meridionali. Grupa Făgăraș se desfășoară parțial în sud-estul teritoriului și cuprinde Depresiunea Făgăraș, la nord de Munții Făgăraș care sunt în sud-vestul extrem, la limita cu Vâlcea. Depresiunea Făgăraș este o depresiune submontană, de la interiorul lanțului carpatic, chiar la poalele munților înalți ai Făgărașului și este delimitată la nordul ei de râul Olt, care traversează județul de la nord-est la sud, în colțul din dreapta jos al județului, luând ca aflunți de stânga pe râul Hârtibaciu din nord-vest și râurile Cibin și Sadu din sud-vest.
Munții Făgăraș, alcătuiți predominant din șisturi cristaline, sunt masivi, compacți și foarte înalți, cei mai înalți din țară cu maxima de două mii cinci sute patruzeci și patru de metri în Vârful Moldoveanu, fapt care a dus la păstrarea și conservarea reliefului glaciar la altitudinile de peste două mii cinci sute de metri. Maxima atinsă în județ este de două mii cinci sute treizeci și cinci de metri în Vârful Negoiu, la limita sud-estică cu Argeș. Dintre formele reliefului graciar prezente aici amintim Lacul Bâlea, format într-un circ glaciar sau căldare glaciară, care are o formă de crater circular, rotund ai cărui pereți sunt creste înalte și zimțate, iar baza este nucleul de formare al unei văi glaciare, care a fost erodată de un fost ghețar mare. În această căldare adâncă și rotundă, în care se coboară în trepte de adâncime, ca într-un amfiteatru cu rânduri de scaune fixate pe trepte, aici s-a acumulat apa din precipitații și topirea zăpezilor, dând naștere unui lac glaciar de circ. Lacu Bâlea este situat la o altitudine de două mii treizeci și patru de metri și are o adâncime de unsprezece metri.
Tot în Făgăraș a fost construit și drumul montan șerpuitor Trasfăgărășanul, construit în perioada comunistă, inițial cu scopul de a facilita transportul maselor lemnoase din Munții Făgăraș. Transfăgărășanul are o lungime de nouăzeci și doi de kilometri și se întinde între localitățile Bascov, din județul Argeș, și Cârțișoara, din sud-estul județului Sibiu, atingând cea mai mare altitudine la două mii patruzeci și doi de metri, în zona tunelului Bâlea. Circa opt luni pe an, Transfăgărășanul e închis pe o porțiune de douăzeci și șapte de kilometri, din cauza pericolului de avalanșe și căderi de stânci. (1)
Cetatea Făgărașului a fost atestată documentar prima dată în anul o mie patru sute cincizeci și cinci, la acea vreme ea fiind o fortăreață de apărare, din piatră și cărămidă, având o incintă pătrată și patru turnuri bastioane. Mihai Viteazul, primul domnitor român care a înfăptuit unificarea celor trei țări românești, și care purta titlul de „herțeg al Făgărașului”, a intrat în posesia cetății în anul o mie cinci sute nouăzeci și nouă. În secolul șaptesprezece, Cetatea Făgărașului a fost reședință a principilor Transilvaniei. A fost trecută în proprietate austriacă în secolul următor, când a devenit garnizoană militară, apoi a fost garnizoană a armatei române, apoi lagăr pentru rușii albi, refugiu pentru polonezi, închisoare pentru deținuți politici în perioada comunistă și, în final, restaurată și intrată în circuitul turistic după o mie nouă sute șaizeci și cinci. (1)
De asemenea, ca atracții naturale se pot vizita Rezervația Naturală „Iezerele Cindrelului” ce conservă valorile geologice de faună și floră ale regiunii alături de Parcul Natural Cindrel, care cuprinde douăsprezece căldări glaciare, dintre care cele mai importante sunt Iezerul Mare, Iezerul Mic si Gropata. Un punct de atracție inedit este constituit de turbăria dezvoltată pe Platoul Diavolului prin flora și fauna acestui spațiu, la peste două mii o sută de metri altitudine. (2)
La vest de valea Oltului se delimitează Grupa munților Parâng cu subdiviziunile Munții Cindrel din sud-vest, a căror altitudine maximă atinge două mii două sute patruzeci și patru de metri în Vârful Cindrel. alături de Munții Lotrului din sudul extrem, mai jos de Cindrel, la limita cu Vâlcea, a căror altitudine maximă de pe teritoriu ajunge la două mii două sute patruzeci și doi de metri în Vârful Ștefilești.
Zona de deal și podiș este redată prin textură punctată, iar zona de munte este reprezentată prin textură în grilaj, respectiv linii paralele verticale suprapuse altora orizontale.
În colțul din dreapta jos al paginii se află o săgeată cu vârful în sus, indicând Nordul geografic.
Date suplimentare
Bibliografie
- https://tuktuk.ro/2020/09/10-lucruri-de-vazut-si-facut-in-tara-fagarasului/#slider-pro-11/7 accesat la data de 10 iulie 2021.
- https://locuridinromania.ro/judetul-valcea/parcul-natural-cindrel.html accesat la data de 10 iulie 2021.
Descarcă imaginea
https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2021/03/0075.jpg
