Descrierea imaginii

Imaginea prezintă harta județului Sibiu, situat în central-vestică a țării, delimitat de județele vecine printr-o linie îngroșată, neregulată și închisă.

Județele vecine sunt: la nord – Mureș, în est – Brașov, la sud-est – Argeș, în sud – Vâlcea, în vest – Alba.

În partea central sudică este ilustrat orașul reședintă de județ, respectiv Sibiu, marcat printr-un pătrat plin în relief.

Harta prezintă rețeaua hidrografică a județului Sibiu, respectiv apele sau principalele fluvii care traversează teritoriul, redate prin linii mai subțiri, ondulate, cu cele mai semnificative lacuri evidențiare prin cercuri goale, alături de cele mai importate orașe economice și culturale din județ, pe lângă reședință, care are cea mai densă populație și este și centrul administrativ și politic, acestea din urmă fiind evidențiate prin pătrate îngroșate, mai reduse ca dimensiune decât cel al reședinței.

Principala apă curgătoare cu cea mai mare lungime și cel mai important potențial hidroenergetic, nu doar din județ, ci și din țară, alături de Mureș, este râul Olt, care izvorăște din Munții Hășmaș, cu cel mai lung defileu din țară, între județele Sibiu și Vâlcea. Curge în direcția nord-est spre sud, în partea sud-estică a județului, formează lacul de acumulare Avrig de lângă orașul omonim, delimitând la nord Depresiunea Făgărașului, străbate întreg ținutul Țara Făgărașului, cunoscut și ca Țara Oltului, ia ca afluenți de stânga pe râul Hârtibaciu din nord-vest și râurile Cibin și Sadu din sud-vest. Apoi, coborând spre sudul central extrem, la limita cu județul Vâlcea, delimitează Grupa Munților Parâng din sud-vest de Grupa Munților Făgăraș din sud-est, continuându-și cursul prin Defileul Oltului, o vale îngustă, cu pereți înalți alcătuiți din versanții stâncoși din roci dure ai Carpaților.

Mai sus de Olt, de Depresiunea Făgărașului, curge afluentul Oltului, respectiv Hârtibaciu, care formează Lacul de acumulare Brădeni în cursul său superior, în extremitatea nord-estică a județului, și care străbate de la nord-est la sud-vest Podișul Hârtibaciului din jumătatea estică a județului. Aproape de Sibiu ia ca afluent pe râul Cibin, care trece prin municipiul Sibiu și se varsă împreună în Olt, pe lângă localitatea Tălmăciu, situată imediat mai jos de Cisnădie din sudul Sibiului. La Tălmăciu râul Sadu, care delimitează Munții Cindrel de sus de Munții Lotrului de jos, în partea sud-vestică a județului, se varsă și el în Olt.

La limita vestică cu județul Alba curge râul Sebeș, în extremitatea versantului vestic al Munților Cindrel. În nordul județului curge râul Vișa, care izvorăște din Ocna Sibiului și se varsă în Târnava Mare, care este un afluent direct al Mureșului, și care trece prin orașul Mediaș, din nordul central.

În extremitatea sud-estică pe culmile glaciare ale Munților Făgăraș, se află Lacul Bâlea, lac glaciar de circ. Circul glaciar sau căldarea glaciară are o formă de crater circular, rotund ai cărui pereți sunt creste înalte și zimțate, iar baza este nucleul de formare al unei văi glaciare, care a fost erodată de un fost ghețar mare. În această căldare adâncă și rotundă, în care se coboară în trepte de adâncime, ca într-un amfiteatru cu rânduri de scaune fixate pe trepte, aici s-a acumulat apa din precipitații și topirea zăpezilor, dând naștere unui lac glaciar de circ. Lacu Bâlea este situat la o altitudine de două mii treizeci și patru de metri și are o adâncime de unsprezece metri.

Dintre orașele redate, în nordul central se află Mediaș, al doilea mare oraș ca număr de locuitori după Sibiu, deținând o populație cu peste patruzeci de mii de locuitori. Municipiul deține numeroase atracții turistice de factură culturală, istorică și religioasă, chiar Centrul Istoric fiind asemenea unui muzeu în aer liber. Monumentele medievale din piața castelului sunt unice în Transilvania. Orașul are o vechime de peste șapte secole, fiind atestat documentar pentru prima dată în anul o mie două sute șaizeci și șapte, astfel fiind unul din cele mai vechi orașe ale României. Printre obiectivele turistice, putem menționa Turnul Croitorilor, Turnul Trompeților, Turnul Clopotelor, Turnul Pietrarilor, Turnul Fierarilor. Alt obiectiv cultural îl constituie Biserica fortificată Sfânta Margareta, în stil gotic, iar turnul are un ceas care indică fazele lunii. Este una dintre cele mai importante biserici din Transilvania construite în stil gotic târziu, dar și pentru că aici a fost închis domnitorul Țării Românești, Vlad Țepeș, în urma unui conflict cu regele Ungariei, Matia Corvinul. (1)

Următorul oraș ilustrat pe hartă în partea central sudică, chiar mai jos de Sibiu, este Cisnădie, cu o populație de peste zece mii de locuitori, format din localitățile componente Cisnădie (reședința) și Cisnădioara. Localitatea Heltau, denumită îngermană așa, a fost menționată documentar pentru prima dată în anul o mie trei sute douăzeci și trei, prin anii o mie trei sute fiind construită și Biserica Evanghelică Fortificată din Cisnădie, în stil romanic. (2) Biserica a fost fortificată după atacul turcilor din o mie patru sute nouăzeci și trei, fiind înconjurată de trei centuri de ziduri cu coridoare de apărare, turnuri și bastioane, dar și cu șanțuri care puteau fi umplute cu apă, dar care astăzi sunt astupate. După ce a fost trăznit de mai multe ori și a ars, pe turnul-clopotniţă a fost instalat primul paratrăznet din Transilvania, fabricat din cupru. (3) Printre cele mai frumoase și mai vechi monumente din Transilvania se numără și Cetatea Țărănească de la Cisnădioara, atestată documentar pentru prima oară în anul o mie două sute douăzeci și trei, construită din piatră pe un deal înalt.

Orașele cu cea mai mică populație sunt Ocna Sibiului din nordul municipiului Sibiu, în vestul central și localitatea Avrig, de pe malul Oltului și Lacul Avrig de acumulare, din sud-estul județului.

Orașul Avrig este situat la poalele Munților Făgăraș, la circa douăzeci și șase de kilometri de Sibiu, amplasat într-o zonă foarte variată altitudinal, cu munți, depresiune și defileu. Ca atracții turistice, în Avrig se pot vizita Fortificația medievală de la Avrig – Racovița, Biserica Ortodoxă, Muzeul etnografic și Casa Memorială Gheorghe Lazăr, considerat fondatorul învățământului în limba română din Țara Românească. (4)

Ocna Sibiului este o stațiune turistică balneo-climaterică situată în sudul Depresiunii Colinare a Transilvaniei, fapt ce îi conferă avantajul unor resurse subterane bogate în sare, dar și de suprafață prin lacurile naturale cu apă sărată, formate pe locul unor vechi ocne de sare prăbușite din muntele de sare, precum și nămoluri valorificate în curele de tratament. O trăsătură specifică lacurilor sărate, cum este Lacul fără Fund sau Lacul Francisc, este stratificația apei, salinității și temperaturii. La suprafața lacului se găsește o pânză de apă dulce permanentă, iar la adâncime stratul de apă sărată care acumulează permanent căldură. Ocna Sibiului prezintă și interes arheologic, aici fiind descoperite unelte din epoca bronzului (anii o mie nouă sute și opt sute înainte de Hristos.), care sunt expuse la Muzeul Brukenthal din Sibiu. (5)

În colțul din dreapta jos al paginii se află o săgeată cu vârful în sus, indicând Nordul geografic.

Date suplimentare

Bibliografie

  1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Media%C8%99#Turism accesat la data de 10 iulie 2021.
  2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Cisn%C4%83die accesat la data de 10 iulie 2021.
  3. https://locuridinromania.ro/judetul-sibiu/comuna-cisnadie/biserica-evanghelica-din-cisnadie.html accesat la data de 10 iulie 2021.
  4. https://ro.wikipedia.org/wiki/Avrig accesat la data de 10 iulie 2021.
  5. https://ro.wikipedia.org/wiki/Ocna_Sibiului accesat la data de 10 iulie 2021.

Descarcă imaginea

https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2021/07/0074.jpg