Descrierea imaginii
Imaginea prezintă harta județului Sălaj, situat aproape de marginea nord-vestică a țării, delimitat de județele vecine printr-o linie îngroșată, neregulată și închisă.
Județele vecine sunt: la nord-vest – Satu Mare, în nord și nord-est – Maramureș, în est și sud – Cluj, la est – Bihor.
În centru este ilustrat orașul reședintă de județ, respectiv Zalău, marcat printr-un pătrat plin în relief.
Harta prezintă formele de relief dominante pe suprafața județului Sălaj, respectiv zona de dealuri pericarpatice piemontane și podiș pe structuri montane, alcătuită din dealuri și depresiuni submontane, adică în exteriorul lanțului carpatic, la poalele Munților Apuseni ai Carpaților Occidentali din sudul și sud-vestul județului, alături de Podișul Someșan din estul și sud-estul județului, subunitate a Depresiunii Colinare a Transilvaniei.
Dintre dealurile piemontane fac parte Dealurile de vest, sectorul nordic, din jumătatea nordică a județului, care cuprinde subdiviziunea Dealurile Silvaniei, alcătuită și aceasta din subunitățile: Dealurile Sălajului, în extremitatea central nordică, la limita cu Satu Mare și Maramureș, alături de Culmea Prisaca din dreapta acestora, cu vârful Prisaca de șase sute șaizeci de metri.
Zona de munte propriu-zisă este fragmentată și cuprinde, între depresiuni, Munții Plopiș, cunoscuți și ca Munții Șes, din extremitatea sud-vestică, cu altitudinea maximă de nouă sute optsprezece metri în Vârful Măgura Mare, urmați în dreapta, în sudul central, de Munții Meseș, care ating opt sute șaizeci și opt de metri în Vârful Obârșiei. O mică parte din Munții Vlădeasa intră și pe teritoriul județului, la limita sudică cu județul Cluj.
Între Munții Meseș si Podișul Someșan se află Depresiunea Almaș-Agrij, în sudul județului, străbătută la nord de râul Agrij și la sud de râul Almaș. În Munții Meseș se află Pasul Poarta Meseșului, la altitudinea de șase sute trei metri, o trecătoare sau drum care face legătura între Depresiunea Almaș-Agrij din sud-est și municipiul Zalău din Dealurile Silvaniei de la nord-vest. Poarta Meseșului reprezintă locația legendară pe unde au pătruns în spațiul transilvănean maghiarii și în același timp limita vestică a fostului voievodat al lui Gelu. Prin Poarta Meseșului trecea odinioară drumul tradițional al sării. În vecinănatea acestui pas se pot vizita mai multe obiective turistice culturale, cum bisericile din lemn sălăjene, Sălajul asumându-și astăzi numele de „județul bisericilor de lemn”, dar și Cetatea Almașului, de lângă satul Almașu, construită între anii o mie două sute patruzeci și șapte și o mie două sute șaptezeci și opt, ca una dintre cele mai vechi și mai puternice cetăți medievale din Transilvania. (1)
În satele Sălajului sau de pe aceste meleaguri se mai păstrează 92 de biserici de lemn, dintre care 68 au statutul de monument istoric. Vechimea lor se întinde de la mijlocul secolului șaisprezece până spre sfârșitul secolului nouăsprezece. Dintre acestea amintim: Biserica de lemn din Fildu de Sus, veche biserică greco-catolică cu hramul „Coborârea Spiritului Sfânt”, care se află în localitatea omonimă, Fildu de Sus, renumită pentru acoperișul său foarte înalt și ascuțit, dar și pentru pictura murală interioară bine păstrată, Biserica de lemn Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril din Sânmihaiu Almașului, care a fost ridicată pe un deal de unde domină valea Almașului, Biserica de lemn din Racâș ce amintește de cele mai vechi biserici de lemn din Maramureș, după structura complexă a acoperișului. (2)
Tot din Pasul Poarta Meseșului se poate ajunge la una dintre cele mai populare atracții naturale, respectiv Grădina Zmeilor, o rezervație geologică situată în Munții Meseș, cu stânci de dimensiuni foarte mari, martori de eroziune așezați dezordonat, care au fost modelați de vânt și precipitații ajungând să fie similari la înfățișare cu animalele, dar unele păstrează și forme de turnuri sau stâlpi.
Podișul Someșan din est și sud-est cuprinde subdiviziunile Podișul Boiului în nord-est, la limita cu Maramureș și Dealurile Gârboului mai jos de acesta, în colțul nord-vestic, la limita cu Cluj. Podișul Someșan atinge altitudinea maximă pe teritoriul județului în vârful Nadiș cu șase sute patruzeci și patru de metri.
Zona de deal și podiș este redată prin textură punctată, iar zona de munte este reprezentată prin textură în grilaj, respectiv linii paralele verticale suprapuse altora orizontale.
În colțul din dreapta jos al paginii se află o săgeată cu vârful în sus, indicând Nordul geografic.
Date suplimentare
Bibliografie
- https://ro.wikipedia.org/wiki/Poarta_Mese%C8%99ului accesat la data de 9 iulie 2021.
- https://ro.wikipedia.org/wiki/Biserici_de_lemn_din_S%C4%83laj accesat la data de 9 iulie 2021.
Descarcă imaginea
https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2021/03/0073.jpg
