Descrierea imaginii
Imaginea prezintă harta județului Neamț, situat în partea nord-estică a țării, delimitat de județele vecine printr-o linie îngroșată, neregulată și închisă.
Județele vecine sunt: în nord – Suceava, în est – Iași, la sud-est – Vaslui, în sud – Bacău, în vest și sud-vest – Harghita.
În centru este ilustrat orașul reședintă de județ, respectiv Piatra Neamț, marcat printr-un pătrat plin în relief.
Harta prezintă formele de relief dominante pe suprafața județului Neamț, respectiv zona muntoasă, teritoriul său fiind situat în cea mai mare parte în Carpații Orientali din jumătatea vestică a județului și în Subcarpații Neamțului în jumătatea estică.
Teritoriul cuprinde munți din grupa centrală a Carpaților Orientali, denumită și Carpații Moldo-Transilvani, ale cărei subdiviziuni sunt: Munții Bistriței din extrema nord-vestică cu vârful Grințieșul Mare care atinge o mie șapte sute șaizeci și doi de metri, alături de Munții Stănișoarei din partea centrală a jumătății nordice din județ, cu vârful Bivolul ce atinge o mie cinci sute treizeci de metri, pe unde se află și Pasul Petru Vodă, la cota nouă sute, care face trecerea între Valea râului Bistrița la vest și valea râului Neamț sau Ozana la est. În apropierea pasului se pot vizita obiective culturale ce intră în traseele turistice, cum sunt: Mănăstirea Petru Vodă, Catedrala Munților sau Biserica de Piatră Sfântul Nicolae din Pipirig, dar și obiective naturale ca Lacul Izvoru Muntelui, cunoscut și ca Lacul Bicaz de lângă localitatea Bicaz, cel mai mare lac de acumulare sau de baraj artificial din țară, amenajat pe cursul mijlociu al râului Bistrița.
La vest de Lacul Bicaz, sub Munții Bistriței, în extrema central-vestică, se află Munții Ceahlău care ating o mie nouă sute șapte metri în vârful Ocolașul Mare. Aici se află stațiunea climaterică Durău, la poalele Munților, pe versantul nord-vestic, amenajată cu pârtie de schi.
În vecinătatea Durăului se pot vizita numeroase obiective turistice ca: Parcul Național Ceahlău ce cuprinde și Cascada Duruitoarea, Mănăstirea Durău cu Biserica „Buna Vestire” pictată de Nicolae Tonitza, Ansambluri de schit cum sunt Sfânta Ana din Ceahlău și Sfinții Voievozi din Bistricioara. Toate sunt declarate monumente istorice cu turnuri clopotniță, ziduri vechi și biserici din lemn. Durău, Ceahlău, Bicaz și Bistricioara sunt toate localități de pe malul stâng al Lacului Bicaz.
Mai jos de Masivul Ceahlău, în extrema sud-vestică se află Munții Tarcău, vestiți pentru o rocă de construcție foarte apreciată care se exploatează aici, și anume gresia de Tarcău. Masivul Ceahlău este despărțit de Munții Tarcăului, de jos, prin Cheile Bicazului, un defileu sau o vale a râului Bicaz îngustă cu pereți înalți formați din versanți abrupți tăiați în calcare, conglomerate și gresii. Cheile Bicazului țin de la Lacul Roșu, din extrema de vest, la limita cu județul Harghita, până la orașul Bicaz, de pe malul Lacului Bicaz, în partea central-vestică a județului.
La sud de Munții Stănișoarei, în extrema central-sudică, se află Munții Goșmanului, cu altitudinea maximă de o mie patru sute patruzeci și doi de metri în Vârful Geamăna, situat pe limita de sud cu județul Bacău. Sunt despărțiți de Munții Stănișoarei din nord prin valea Bistriței, din centrul județului, unde se află și Piatra Neamț.
Urmează zona cu altitudini mai joase a Subcarpaților Neamțului, care intră în zona de deal și podiș după altitudinile coborâte de sub opt sute de metri, cea mai mare fiind în Culmea Pleșului, din extrema nord-estică, de lângă Mănăstirea Neamț și orașul Târgu Neamț. Mai jos se află Dealul Corni.
Zona de deal și podiș este redată prin textură punctată, iar zona de munte este reprezentată prin textură în grilaj, respectiv linii paralele verticale suprapuse altora orizontale.
În colțul din dreapta sus al paginii se află o săgeată cu vârful în sus, indicând Nordul geografic.
Date suplimentare
Bibliografie
Descarcă imaginea
https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2021/03/0065.jpg
