Descrierea imaginii
Imaginea prezintă harta județului Mureș, situat în partea central-nordică a țării, delimitat de județele vecine printr-o linie îngroșată, neregulată și închisă.
Județele vecine sunt: în nord – Bistrița-Năsăud, la nord-est – Suceava, în est – Harghita, în sud-est – Brașov, în sud – Sibiu, la sud-vest – Alba, în vest – Cluj.
În partea central sudică este ilustrat orașul reședintă de județ, respectiv Târgu Mureș, marcat printr-un pătrat plin în relief.
Harta prezintă rețeaua hidrografică a județului Mureș, respectiv apele sau principalele fluvii care traversează teritoriul, redate prin linii mai subțiri, ondulate, cu cele mai semnificative lacuri evidențiare prin cercuri goale, alături de cele mai importate orașe economice și culturale din județ, pe lângă reședință, care are cea mai densă populație și este și centrul administrativ și politic, acestea din urmă fiind evidențiate prin pătrate îngroșate, mai reduse ca dimensiune decât cel al reședinței.
Principala apă curgătoare cu cea mai mare lungime și cel mai important potențial hidroenergetic, nu doar din județ, ci și din țară, alături de Olt, este râul Mureș, care izvorăște din Harghita, localitatea Izvorul Mureșului, mai exact din Munții Hășmaș.
Aici, în bazinul hidrografic al Mureșului sunt preluați toți afluenții care curg pe teritoriul județului, în partea de sus sau afluenții de dreapta fiind: Șieu la nord, urmat de Lechința la nord-vest și Pârâul de Câmpie în marginea nord-vestică. În partea de jos sau afluenții de stânga sunt: Gurghiu în nord-est, care izvorăște din Munții Gurghiu, marginea nord-vestică, la fel ca Niraj, care traversează o mare parte din centrul județului, de la nord-est la sud-vest, vărsându-se în Mureș mai jos de Târgu Mureș, urmat de Târnava Mică, cel mai lung afluent din județ, care curge mai jos de Niraj și relativ paralel cu acesta și care trece prin orașul Târnăveni, la sud-vest, alături de Târnava Mare, al doilea mare afluent al Mureșului, care curge în sudul județului și traversează orașul Sighișoara din sudul extrem.
Pe cursul inferior al Pârăului de Câmpie, marginea de vest, s-au amenajat două iazuri sau acumulări antropice de apă cu scop agropiscicol, respectiv Lacul Zaul de Câmpie în nord-vest și Lacul Tăureni mai jos de acesta, în vest.
Orașele redate sunt în nord Reghin, care alături de Sighișoara din sud au cea mai densă populație cu peste douăzeci de mii de locuitori, urmate de Luduș, în extrema vestică, cu peste zece mii de locuitori. Cea mai mică populație o deține Sovata, din extrema estică, care este stațiune balneo-climaterică, ce valorifică în scop curativ și turistic apele minerale sărate ale lacurilor, nămolul și climatul montan.
Municipiul Sighișoara sau cetatea Mureșului, atestată documentar încă din o mie două sute optzeci, este unul dintre cele mai importante repere culturale ale Ardealului și țării. Cetatea Sighișoara, centrul orașului medieval, cu ziduri înalte de până la zece metri, este formată din paisprezece Turnuri de apărare, din care s-au păstrat pănă în prezent nouă, denumite după breasla meșteșugarilor de atunci, dar cel mai cunoscut rămâne Turnul cu Ceas.(1)
Stațiunea Sovata este mereu inclusă în circuitul turistic alături de Praid, cu a sa importantă atracție tuistică, vestita salină de la Praid, o mină de sare gemă din bazinul muntilor Gurghiu, mai exact în Dealul Sării. Din Sovata se fac traseee turistice spre Lacul Ursu, cel mai mare lac helioterm, format într-o depresiune de sare, cu cea mai mare concentrație de sare din lume. Fenomentul de heliometrie înseamnă că, la suprafața lacului se formează un strat izolator de apă dulce care păstrează căldura în apa sărată și în plus, împiedică iradierea căldurii în atmosferă. Lacul Ursu s-a format în urma prăbușirii unei exploatări de sare. Acest fapt îl face și singurul lac natural căruia i se cunoaște cu exactitate data formării, și anume douăzeci și șapte mai o mie opt sute șaptezeci și cinci. Mai mult, lacul deține record în faptul că este singurul lac sărat înconjurat de o vegetație bogată, iar acest lucru se datorează solului vulcanic care s-a depus în timp. Masivul de sare care înconjoară lacul este acoperit cu argilă care favorizează dezvoltarea fagilor, ulmilor, stejarilor, alunilor, carpenilor. (2)
În colțul din dreapta jos al paginii se află o săgeată cu vârful în sus, indicând Nordul geografic.
Date suplimentare
Bibliografie
- https://www.locurifaine.ro/obiective-turistice-sighisoara-locuri-vizitat/ accesat la 3 iulie 2021.
- https://www.fanatik.ro/10-lucruri-pe-care-sigur-nu-le-stii-despre-lacul-ursu-din-sovata-18985003 accesat la 3 iulie 2021.
Descarcă imaginea
https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2021/07/0062.jpg
