Descrierea imaginii
Imaginea prezintă harta județului Maramureș, situat în extrema nord-vestică a țării, delimitat de județele vecine printr-o linie îngroșată, neregulată și închisă, și de granița de nord cu Ucraina, printr-o linie plină în relief.
Județele vecine sunt: la est – Suceava, în sud-est – Bistrița-Năsăud, în sud – Cluj, la sud-vest – Sălaj, în vest – Satu Mare.
În marginea central vestică este ilustrat orașul reședintă de județ, respectiv Baia Mare, marcat printr-un pătrat plin în relief.
Harta prezintă formele de relief dominante pe suprafața județului Maramureș, respectiv zona muntoasă, teritoriul său fiind situat în cea mai mare parte în munți, mai exact în grupa nordică a Carpaților Orientali, ce cuprinde subdiviziunile: o mică parte din sectorul estic al Munților Oașului unde se află Pasul Huta la altitudinea de cinci sute optzeci și șapte de metri, o trecătoare sau drum care leagă Satu Mare de Maramureș, în marginea nord-vestică a județului, pe lângă localitatea Sâpânța, apoi Munții Ignișului, la nord de Baia Mare, alături de Munții Gutâiului, din centrul județului, la est de Baia Mare, cu altitudinea maximă de o mie patru sute patruzeci și trei de metri în Vârful Gutâi, și Munții Lăpușului la est de Gutâi.
În Munți Gutâiului se află Pasul Gutâi, la altitudinea de nouă sute optzeci și șapte de metri, trecătoare care face legătura între două depresiuni importante din județ, respectiv, Depresiunea Baia Mare din sud-vest și Depresiunea Maramureșului din nord-est. Acest pas turistic se mai numește și Pasul Gutin sau Paltinu. Ca majoritatea trecătorilor din munți, face parte dintr-un traseu turistic pe care se pot vizita numeroase obiective culturale și naturale cum ar fi:
- Creasta Cocoșului, arie naturală protejată aproape de Baia Mare, caracterizată printr-o grupare de stânci ascuțite cu o formă zimțată în partea de sus, asemănătoare unei creste de cocoș, întinzându-se pe o lungime de 200 de metri, cu cel mai înalt vârf ce atinge o mie patru sute cincizeci de metri. (1)
- platoul de sub Creasta Cocoșului denumit Poiana Boului, inclus in traseu prin Drumul Măriuții, după numele Mariei Tereziei a Austriei, un vechi drum ce lega Baia Mare de Ocna Șugatag. (2)
- Stațiunile climatice Izvoare și Mogoșa de lângă Baia Mare și Baia Sprie.
- Mormântul lui Pintea Viteazul, vestic haiduc din Țara Lăpușului, unde s-a construit și un han.
Următorii munți din județ sunt Munții Maramureșului, din marginea nordică și nord-estică, despărțiți de cele patru subdiviziuni montane amintite mai sus prin Depresiunea Maramureșului din centru. Altitudinea maximă atinge o mie nouă sute cincizeci și șase de metri în vârful Farcău. În extrema sud-estică a munților este situat Pasul Prislop, la o mie patru sute șaisprezece metri, care îl face cel mai înalt drum sau trecătoare din Carpații Orientali și care leagă Depresiunea Maramureșului, la nord de Munții Rodnei, de valea Bistriței Aurii, la nord de Munții Suhard.
De Pasul Prislop sunt legate anumite obiective culturale, cum sunt Muzeul Rădăcinilor cu numoroase rădăcini de arbori cu forme bizare, apoi hanul și Mănăstirea Prislop cu hramurile Schimbarea la Față și Sfânta Treime, unde s-a constuit un cimitir pentru ostașii căzuți în luptă din cele două Războaie Mondiale. De asemenea, de Pasul Prislop se leagă și evenimentul anual cu tradiție din anul o mie șapte sute treizeci și opt, anume Hora de la Prislop, un festival folcloric serbat în prima duminică după Adormirea Maicii Domnului. (3)
Munții Rodnei sunt situați în extrema sud-estică și ating cea mai mare altitudine din județ de două mii trei sute patru metri în Vârful Pietrosu, mai jos de localitatea Borșa. În stânga lor, extrema sudică a județului, se află Munții Țibleș, cu care se încheie zona montană.
În partea de sud și sud-vest se află zona de dealuri și podișuri înalte, începând cu Dealurile Sălajului, la extrema sud-vestică, Depresiunea Baia Mare, mai jos de Baia Mare, Dealurile Chioarului și Culmea Brezei cea mai înaltă în sud și Depresiunea Târgu-Lăpuș mai sus de Culmea Brezei, lângă localitatea Târgu Lăpuș.
Zona de câmpie și luncă este marcată goală, zona de deal și podiș este redată prin textură punctată, iar zona de munte este reprezentată prin textură în grilaj, respectiv linii paralele verticale suprapuse altora orizontale.
În colțul din dreapta sus al paginii se află o săgeată cu vârful în sus, indicând Nordul geografic.
Date suplimentare
Bibliografie
- https://ro.wikipedia.org/wiki/Creasta_Coco%C8%99ului accesat la 2 iulie 2021.
- https://ro.wikipedia.org/wiki/Pasul_Gut%C3%A2i accesat la 2 iulie 2021.
- https://ro.wikipedia.org/wiki/Pasul_Prislop_(Maramure%C8%99) accesat la 2 iulie 2021.
Descarcă imaginea
https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2021/03/0059.jpg
