Descrierea imaginii

Imaginea prezintă harta județului Ialomița, situat în partea sud-estică a țării, delimitat de județele vecine printr-o linie îngroșată, neregulată și închisă.

Județele vecine sunt: la nord – Buzău, în nord-est – Brăila, în est – Constanța, în sud – Călărași, în vest – Ilfov, la nord-vest – Prahova.

În partea central sudică este ilustrat orașul reședintă de județ, respectiv Slobozia, marcat printr-un pătrat plin în relief.

Harta prezintă rețeaua hidrografică a județului Ialomița respectiv apele sau principalele fluvii care traversează teritoriul, redate prin linii mai subțiri, ondulate, alături de cele mai mari lacuri, marcate prin cercuri goale, și cele mai importate orașe economice și culturale din județ, pe lângă reședință, care are cea mai densă populație și este și centrul administrativ și politic, acestea din urmă fiind evidențiate prin pătrate îngroșate, mai reduse ca dimensiune decât cel al reședinței.

Principalul râu care traversează județul de la nord-vest la sud-est, până în Lunca Dunării, unde se varsă în Dunăre, este râul Ialomița. Acesta izvorâște din Munții Bucegi, subdiviziune a Carpaților Meridionali și trece prin cele mai mari orașe ale județului, începând cu Urziceni, din nord-vest, apoi Slobozia în sud-est și Țăndărei, partea central estică.

Ia ca afluenți în cursul său inferior pe Cricovu Sărat, în extrema nord-vestică și pe Sărata, în nord-vest, la confluența sa cu Ialomița fiind situat orașul Urziceni.

Teritoriul județului abundă în lacuri naturale de tip liman fluviatil, barate de aluviuni transportate de râul Ialomița. Majoritatea lacurilor dețin cantități mari de săruri în apă, datorită climatului secetos, specific estului.

Un astfel de lac este Lacul Amara, de lângă localitatea cu același nume, din centrul județului, la nord de Slobozia. Apele subterane sau freatice sunt încarcate de săruri, predominant sulfați și cloruri, cum sunt sulfatul de magneziu si sulfatul de sodiu. Acestea sunt dizolvate în mare cantitate în apa lacului, fapt care îi dau gustul foarte amar ce maschează gustul său sărat. Prin lipsa alimentării constante cu apă dulce tot timpul anului ((adică din ploi și mai mulți afluenți ai râului Ialomița) și prin procesul de evaporare pe fondul climatului uscat, a crescut concentrația în săruri a apei. (1)

Alte astfel de limane fluviatile sunt Lacul Fundata din centru, la vest de Amara, și Lacul Strachina, din nord-est, pe lângă localitatea Țăndărei.

Între zona de câmpie din majoritatea centrală și de vest a teritoriului și zona de luncă din extrema estică, se află o zonă mlăștinoasă cu o insulă formată din depuneri aluvionare aduse de râu, denumită Balta Ialomiței. Aceasta este delimitată de fluviul Dunărea în marginea estică și o ramură a Dunării, respectiv Brațul Borcea, în marginea de vest a insulei. Pe imagine se identifică cu două linii subțiri și relativ paralele de lângă marginea dreaptă a județului redată cu linie îngroșată.

Dintre orașele redate, cel cu o populație de cel mult cincizeci de mii de locuitori este Fetești, din marginea sud-estică, de lângă Brațul Borcea și Balta Ialomiței. Urmează localități mai mici ca Urziceni, în nord-vest cu peste zece mii de locuitori și Căzănești în centru, cu o populație de sub cinci mii de locuitori.

În colțul din dreapta jos al paginii se află o săgeată cu vârful în sus, indicând Nordul geografic.

Date suplimentare

Acest judeţ se află în sud-estul României, în regiunea Muntenia, în Câmpia Bărăganului. Reşedinţa de judeţ este municipiul Slobozia, iar numele judeţului provine de la cel mai important râu care îl străbate, anume Ialomiţa. La nord se învecinează cu judeţele Prahova, Buzău şi Brăila, la est cu Constanţa, la sud cu Călăraşi, iar la vest, judeţul Ialomiţa se învecinează cu Judeţul Ilfov.

Apele curgătoare cele mai importante care străbat acest judeţ sunt râul Ialomiţa, care este un afluent al Dunării, şi fluviul Dunărea. Dunărea are două braţe care traversează judeţul. Acestea sunt braţul Borcea şi braţul Dunărea Veche. Afluenţii mai importanţi ai Ialomiţei sunt râurile Prahova, Cricovul Sărat şi Cricovul Dulce.
Pe lângă apele curgătoare, reţeaua hidrografică a judeţului Ialomiţa mai cuprinde şi câteva lacuri. Dintre acestea, amintim lacurile Amara, Piersica, Banţu, Iezer, Strachina şi Fundata. În localităţile Amara şi Giurgeni au fost găsite ape termale, care ajung şi la patru sute de grade Celsius.

Suprafaţa judeţului Ialomiţa este de patru mii patru sute cincizeci și trei de kilometri pătraţi şi are în componenţă trei municipii, patru oraşe şi cincizeci și nouă de comune. Municipiile sunt Slobozia, care e şi reşedinţa de judeţ, Urziceni şi Feteşti. Oraşele sunt Ţăndărei, Amara, Căzăneşti şi Fierbinţi-Târg. Populaţia judeţului, conform recensământului din anul două mii unsprezece, este de aproximativ o sută șaptezeci și trei de mii de locuitori.

Clima judeţului este temperat-continentală, cu veri foarte calde şi ierni reci, cu precipitaţii reduse. Vânturile predominante sunt Crivăţul, Austrul, Băltăreţul şi Suhoveiul.

Resursele naturale mai însemnate ale judeţului Ialomiţa sunt reprezentate de solurile fertile, care favorizează agricultura, de resursele de apă şi peşte, precum şi de zăcămintele de petrol.

Ramurile industriale reprezentative pentru judeţul Ialomiţa sunt producerea îngrăşămintelor chimice, producerea zahărului şi uleiului,, producerea conservelor de legume şi de carne, precum şi producerea pieselor vestimentare.

Educaţia este reprezentată prin multe grădiniţe, şcoli primare şi gimnaziale, precum şi licee. În plus, învăţământul superior este prezent prin filialele  mai multor universităţi, precum Academia de Studii Economice Bucureşti şi filiala universităţii Gheorghe Cristea.

Cele mai importante obiective turistice ale judeţului Ialomiţa, sunt: Mănăstirea Sfinţii voievozi, Ansamblul Conacului şi cavoului familiei Zappa, Schitul Balaciu Piteşteanu şi Casa Memorială Ionel Pelea. La acestea, se adaugă complexul arheologic Piscul Crăsani, lacul Amara, ruinele cetăţii Helis şi Biserica de lemn Sfântul Nicolae.

Printre personalităţile care se leagă de judeţul Ialomiţa, se numără poetul şi gazetarul Mircea Dinescu, cel care a anunţat prima dată la radio căderea regimului comunist în o mie nouă sute optzeci și nouă, poetul Ion Teodorescu, dar şi pictorul Gruia Păunescu.

Ştiaţi că localitatea Feteşti îşi are originea în denumirea populară “satul cu fete”? Se spune că ciobanii din Câmpia Bărăganului veneau aici ca să îşi caute fete pentru însurătoare.

Bibliografie

  1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Lacul_Amara,_Ialomi%C8%9Ba accesat la data de 1 iulie 2021.
  2. http://www.cicnet.ro/content/prezentarea-judetului-ialomita
  3. https://ialomita.insse.ro/despre-noi/despre-judetul-ialomita/
  4. https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Ialomi%C8%9Ba
  5. https://pe-harta.ro/ialomita/
  6. https://www.gura-ialomitei.ro/relief-clima-hidrografie-flora-si-fauna
  7. https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Ialomi%C8%9Ba#Bazin_hidrografic

Descarcă imaginea

https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2021/07/0052.jpg