Descrierea imaginii
Imaginea prezintă harta județului Gorj, situat în partea sud-vestică a țării, delimitat de județele vecine printr-o linie îngroșată, neregulată și închisă.
Județele vecine sunt: la nord – Hunedoara, în est și nord-est – Vâlcea, la sud-est – Dolj, la sud-vest – Mehedinți, în vest – Caraș-Severin.
În centru este ilustrat orașul reședintă de județ, respectiv Târgu Jiu, marcat printr-un pătrat plin în relief.
Harta prezintă rețeaua hidrografică a județului Gorj, respectiv apele sau principalele fluvii care traversează teritoriul, redate prin linii mai subțiri, ondulate, alături de cele mai mari lacuri, marcate prin cercuri goale, și cele mai importate orașe economice și culturale din județ, pe lângă reședință, care are cea mai densă populație și este și centrul administrativ și politic, acestea din urmă fiind evidențiate prin pătrate îngroșate, mai reduse ca dimensiune decât cel al reședinței.
Apele izvorăsc din munții din extrema nordică, cele mai cunoscute pentru potețialul hidroenergetic important fiind râul Cerna, în extrema nord-vestică, râul Motru, principalul afluent al Jiului, ce trece prin orașul Motru, urmat de Jiu, cel mai lung râu cu cel mai mare debit de pe teritoriu, al cărui defileu spectaculos este remarcat la nivel național prin Parcul Național Defileul Jiului, arie naturală protejată de RomSilva – Regia Națională a Pădurilor. Râul Jiu traversează orașele Târgu Jiu și Rovinari.
Defileul este o vale extrem de adâncă și îngustă, cu pereți sau versanți foarte abrupți și stâncoși, săpată de apele curgătoare în masive montane alcătuite din roci dure. Practic, râul care traversează munții, erodează roca și formează o cale naturală de trecere între munți.
Afluenți ai râului Jiu, cu direcția de curgere nord-vest spre sud-est, sunt, de la vest sau stânga la est sau dreapta: Jilț în sud-vest, din Dealurile Jilțului, urmat de Tismana, Bistrița, urmat de Gilort cu al său afluent Galbanul, în nord-est, apoi Amaradia, ultimul afluent al Jiului, care curge în marginea de est a județului, prin Dealurile Amaradiei. În extrema estică curge râul Olteț, afluent al râului Olt.
Pe râul Cerna, ce curge în extrema nord-vestică a județului, s-a format lacul de acumulare Cerna, de lângă Cerna-Sat, iar în imediata apropiere, la sud-est de acesta se află Lacul Tismana de lângă localitatea Tismana.
Chiar lângă Cerna, în dreapta acestui lac s-a format pe râul Motru lacul de baraj natural Valea Mare, din apropierea vârfului Piatra Cloșani de o mie patru sute douăzeci și unu de metri, din Munții Mehedinți, nord-vestul județului.
Dintre orașele redate,cel mai mare ca număr de populație după Târgu Jiu este Motru, aflat la limita dintre Gorj și Mehedinți, în sud-vest, apoi sunt cele cu o populație de cel mult cincizeci de mii de locuitori, respectiv Salonta, în sud-vest, Beiuș în sud-est, traversat de Crișul Negru, și Marghita în nord.
Orașele cu o populație de sub cinci mii de locuitori sunt Tismana, în nord-vest, traversat de râul Tismana și Turceni, din sud-vest, renumit prin două obiective industriale, respectiv Termocentrala de la Turceni, fiind cea mai mare din țară denumită mai exact Complexul Energetic Turceni și Hidrocentrala Turceni.
Deoarece Gorjul se află pe bazinul carbonifer al Olteniei renumit pentru extracția și producția de cărbune, multe orașe s-au dezvoltat în industria energiei electrice și termice prin valorificarea resurselor naturale (râurile cu potențial hidroenergetic mare și cărbunii din zone ca Despresiunea Petroșani cu huilă și Bazinul minier Rovinari cu lignit), cele mai cunoscute fiind: Motru și Rovinari – pentru lignit, Țicleni – pentru petrol.
Localitățile din centrul județului, la sud de reședință, sunt Rovinari, cu peste zece mii de locuitori și Țicleni ce nu depășește cinci mii de locuitori.
În colțul din stânga jos al paginii se află o săgeată cu vârful în sus, indicând Nordul geografic.
Date suplimentare
Acest judeţ are reşedinţa la Târgu Jiu şi este situat în partea sud-vestică a României, pe cursul râului Jiu, în regiunea Oltenia. Se învecinează cu judeţul Hunedoara la nord, la est cu judeţul Vâlcea, la sud-est cu judeţul Dolj, la sud-vest cu judeţul Mehedinţi, iar la nord-vest, judeţul Gorj se învecinează cu judeţul Caraş-severin.
Reţeaua hidrografică a judeţului Gorj cuprinde ape subterane, izvoare de apă minerală, râuri şi mai multe lacuri glaciare. Cele mai importante ape curgătoare ale judeţului sunt râurile Jiu, Gilort, Olteţ şi Cerna. Despre Jiu, e bine de ştiut că are două izvoare:
- Jiul de Vest, format din mai multe pâraie care izvorăsc din Munţii Vâlcan, Godeanu şi Retezat,şi
- Jiul de Est, care izvorăşte din Munţii Parâng.
Dintre lacurile glaciare, amintim lacul Gâlcescu, Tăuri, Slăveiul, Mija şi Pasărea. De asemenea, se găsesc şi câteva lacuri artificiale, folosite pentru producerea energiei electrice. Acestea sunt lacurile Motru, Cerna şi Valea lui Ivan.
Clima este temperat-continentală moderată, cu influenţe mediteraneene, iar temperaturile cresc dinspre nord spre sud.
Suprafaţa judeţului Gorj este de cinci mii șase sute doi kilometri pătraţi şi are o populaţie de aproximativ trei sute treizeci și patru de mii de locuitori. Este alcătuit din două municipii şi șapte oraşe. Municipiile judeţului Gorj sunt Târgu Jiu, care este şi reşedinţa de judeţ, şi Motru. Oraşele sunt Bumbeşti-Jiu, Novaci, Rovinari, Târgu Cărbuneşti, Tismana, Turceni şi Ţicleni.
Din punct de vedere economic, judeţul Gorj nu este foarte dezvoltat, chiar dacă dispune de multe resurse naturale. Dintre resursele naturale, merită amintite pădurile, resursele de apă, lignitul şi petrolul. Agricultura este bine reprezentată prin culturile de porumb, grâu şi ovăz. Activităţile industriale mai importante sunt prelucrarea cauciucului şi a plasticului, prelucrarea lemnului şi fabricarea pieselor de mobilier, precum şi prelucrarea tutunului.
Chiar dacă la capitolul economie judeţul Gorj nu excelează, turismul compensează prin multitudinea de obiective ce merită vizitate. Cea mai importantă atracţie turistică a judeţului Gorj este Ansamblul cultural Constantin Brâncuşi, care cuprinde sculpturile în piatră Coloana infinitului, Poarta Sărutului şi Masa Tăcerii. Pe lângă acest ansamblu, alte obiective turistice a zonei sunt traseele montane, Mănăstirea Tismana, Peştera Polovragi şi Peştera Muierii, dar şi staţiunea Rânca.
Reţeaua bogată de transporturi ajută la atingerea obiectivelor turistice, dar facilitează şi legăturile cu alte oraşe importante. În compoziţia reţelei de transporturi, intră căi rutiere care leagă judeţul de oraşe precum Craiova, Deva şi Râmnicu-Vâlcea, dar şi căi feroviare.
Cele mai importante personalităţi legate de judeţul Gorj sunt sculptorul şi pictorul Constantin Brâncuş, actriţa Elvira Godeanu, Tudor Vladimirescu, domnitor al ţării Româneşti şi cel care a condus revoluţia de la 1821, regizorul Sergiu Nicolaescu, precum şi atleta Constantina Diţă Tomescu.
Ştiaţi că Peştera Muierii poartă acest nume pentru că acolo se adăposteau femeile şi copiii, în timp ce bărbaţii erau plecaţi la război? Aceasta se află în comuna Baia de Fier şi are o lungime de șapte kilometri.
Bibliografie
Descarcă imaginea
https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2021/06/0046.jpg
