Județul Giurgiu – orașe și hidrografie

Descrierea imaginii

Imaginea prezintă harta județului Giurgiu, situat în marginea central-sudică și sud-estică a țării, delimitat de județele vecine printr-o linie îngroșată, neregulată și închisă, și de granița de sud cu Bulgaria, printr-o linie plină în relief.

Județele vecine sunt: la nord – Dâmbovița, în nord-est – Ilfov, în est – Călărași, în vest – Teleorman.

În extrema central-sudică este ilustrat orașul reședintă de județ, respectiv Giurgiu, marcat printr-un pătrat plin în relief.

Limita sudică a județului, mai exact granița cu Bulgaria, este o graniță naturală marcată de Lunca Dunării și fluviul Dunărea.

Harta prezintă rețeaua hidrografică a județului Giurgiu, respectiv apele sau principalele fluvii care traversează teritoriul, redate prin linii mai subțiri, ondulate, alături de cele mai mari lacuri, marcate prin cercuri goale, și cele mai importate orașe economice și culturale din județ, pe lângă reședință, care are cea mai densă populație și este și centrul administrativ și politic, acestea din urmă fiind evidențiate prin pătrate îngroșate, mai reduse ca dimensiune decât cel al reședinței.

Râul principal care traversează prin extrema estică și nordică a județului, formând parțial în marginea central-estică limita naturală cu județul Ilfov, este Argeș, ai căror afluenți străbat județul prin centru și sud, cu direcția de curgere de la nord-vest la sud-est.

Argeșul izvorăște din Munții Făgăraș ai Carpaților Meridionali, prin confluența a două râuri izvorâte din lacurile glaciare ai munților aflate la peste două mii de metri altitudine, specifice reliefului glaciar, respectiv râul Buda din Lacul Buda și râul Capra din Lacul Capra. Râul Argeș se varsă în Dunăre, dar în județul vecin din vest, Călărași.

Afluenții râului Argeș sunt, de la vest (stânga) la est (dreapta): Neajlov, în nord-vest, care îl preia ca afluent pe Dâmbovnic, în colțul din stânga sus, urmat de Câlniștea, pe centrul județului, care îl preia pe Neajlov.

Pe cursul inferior al râului Neajlov se află Lacul Comana, lac natural pentru pescuit, lângă localitatea cu același nume.

Cel mai mare lac de pe teritoriu este Lacul Mihăilești, la limita cu județul Ilfov, în nord-est, de lângă localitatea Mihăilești, fiind un lac de acumulare amenajat pe cursul inferior al râului Argeș.

Orașele redate sunt Bolintip-Vale în nord, cu o populație de peste zece mii de locuitori, și Mihăilești mai jos, spre spre est, cu o populație ce nu depășește opt mii de locuitori.

În colțul din stânga jos al paginii se află o săgeată cu vârful în sus, indicând Nordul geografic.

Date suplimentare

Judeţul Giurgiu, cu reşedinţa la municipiul cu acelaşi nume, este situat în sud-estul României, în regiunea Muntenia, la nord de Dunăre, aproape de graniţa cu Bulgaria. La nord se învecinează cu judeţele  Dâmboviţa şi Ilfov, la est cu judeţul Călăraşi, la sud cu Fluviul Dunărea, care formează graniţa naturală cu Bulgaria, iar la vest, judeţul Giurgiu se învecinează cu judeţul Teleorman.

Apele cele mai importante din judeţul Giurgiu sunt fluviu Dunărea, care curge în sudul judeţului, şi râurile Argeş, Dâmboviţa, Neajlov, care traversează Parcul Comana şi se varsă în lacul cu acelaşi nume, râul Cârnău, care este afluent al Argeşului, dar şi râurile Cocioc, Sabar şi Parapanca. La aceste ape curgătoare se mai adaugă şi Lacul Comana, care se află în parcul cu acelaşi nume, Lacul Burnazu, care poartă numele câmpiei pe care este aşezat judeţul Giurgiu, Lacul Buturugeni şi Lacul Mihăileşti.

Clima judeţului Giurgiu este temperat-continentală, cu veri secetoase şi fierbinţi şi ierni geroase. Aşa cum se întâmplă în majoritatea regiunilor Munteniei, şi în judeţul Giurgiu senzaţia de frig este mult amplificată de vânturile care bat în timpul iernii.

Suprafaţa judeţului Giurgiu este de trei mii cinci sute douăzeci și șase kilometri pătraţi şi are peste două sute șaizeci și cinci de mii de locuitori. Este compus dintr-un municipiu, două oraşe şi cincizeci de comune. Singurul municipiu al judeţului este Giurgiu, care este şi reşedinţa de judeţ. Oraşele judeţului Giurgiu sunt Bolintin-Vale şi Mihăileşti.

Ramurile industriale ce ajută economia judeţului Giurgiu sunt industria alimentară, agricultura, industria textilă şi chimică, industria construcţiilor şi industria componentelor mecanice.

Resursele naturale prezente pe teritoriul judeţului sunt ţiţeiul, nisipul şi pietrişul.

Reţeaua de transporturi cuprinde mai multe căi rutiere europene şi naţionale, dar are în componenţă şi un port fluvial prin care se desfăşoară transporturile pe apă. Căile ferate au o semnificaţie aparte pentru judeţul Giurgiu, deoarece aici s-a înfiinţat prima rută feroviară din România, Giurgiu-Bucureşti.

Chiar dacă relieful este aproape uniform, adică la fel pe tot teritoriul judeţului, totuşi judeţul Giurgiu are câteva obiective turistice care merită vizitate. Dintre acestea, amintim Turnul cu Ceas din municipiul Giurgiu, Podul Prieteniei, care este şi cel mai lung pod peste Dunăre, Muzeul de Istorie, catedrala cu hramul Adormirea Maicii Domnului şi faleza Dunării. Alte atracţii turistice ale judeţului Giurgiu sunt Mănăstirea Comana, Parcul Natural Comana şi Muzeul de la Călugăreni.

Ştiaţi că în judeţul Giurgiu se găseşte cea mai mare fermă de struţi din Europa? În plus, este singura fermă cu abator, care comercializează carnea de struţ. Pe lângă carne, grăsimea de struţ este valorificată, din aceasta fabricându-se suplimente alimentare, bogate în omega trei. Aceasta se află în localitatea Răsuceni.

Bibliografie

1. O familie de ruşi face milioane în România din carne de struţ, piton şi cangur 
2. Giurgiu – Wikipedia 
3. Despre Județul Giurgiu – DJS-GIURGIU 
4. Județul Giurgiu – Wikipedia 
5. Categorie:Râuri din județul Giurgiu – Wikipedia 

Descarcă imaginea

https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2021/06/0044.jpg