Județul Dolj – orașe și hidrografie

Descrierea imaginii

Imaginea prezintă harta județului Dolj, situat în marginea sud-vestică a țării, delimitat de județele vecine printr-o linie îngroșată, neregulată și închisă, și de granița de sud cu Bulgaria, printr-o linie plină în relief.

Județele vecine sunt: la nord – Gorj, în nord-est – Vâlcea, în est – Olt, la nord-vest – Mehedinți.

În partea central estică este ilustrat orașul reședintă de județ, respectiv Craiova, marcat printr-un pătrat plin în relief.

Harta prezintă rețeaua hidrografică a județului Dolj, respectiv apele sau principalele fluvii care traversează teritoriul, redate prin linii mai subțiri, ondulate, alături de cele mai mari lacuri, marcate prin cercuri goale, și cele mai importate orașe economice și culturale din județ, pe lângă reședință, care are cea mai densă populație și este și centrul administrativ și politic, acestea din urmă fiind evidențiate prin pătrate îngroșate, mai reduse ca dimensiune decât cel al reședinței.

Râul principal care traversează prin centru județul de la nord-vest la sud-est este Jiul, care izvorăște din Carpații Merdionali, Munții Godeanu și Parâng, la confluența dintre Jiul de Est cu Jiul de Vest, apoi străbate sudul județului Hunedoara, apoi curge prin județul Gorj, vecinul din nord și județul Dolj, vărsându-se în Dunăre. Jiul curge la vest de reședința Craiova.

Afluenți ai râului Jiu sunt râurile Amaradia, din nord-vestul județului, care curge la vest de Jiu și care traversează Podișul Tesluiului, izvorând din Subcarpații Gorjului, apoi cele care curg la est de Jiu sunt, de la stânga la dreapta Brabova, Rasnic și Argetoaia, care traversează Piemontul Argetoaiei și Bălăciței, în nord-vest.

Cel mai estic răul este Teslui, care izvorăște din nord, din Podișul Tesluiului, vârsându-se în Olt, iar cel mai vestic este râul Sărăceaua care trece prin localitatea Băilești, din Câmpia Băileștilor, zona sud-estică, și se varsă în Lacul Bistreț.

Lacul de agrement Bistreț este cel mai mare ca suprafață din județ, în el vârsându-se râurile Sărăceaua și Desnățui. Se află în imediata apropiere de Lunca Dunării, la cinci kilometri de Dunăre. Este o arie protejată, avifaunistică, aici poposind o multitudine de specii de păsări migratoare.

Al doilea lac ca mărime este lacul de acumulare Fântânele, din centrul județului, de pe cursul râului Desnățui. În extrema sud-vestică se află Lacul Dunelor, fiind format, după cum îi spune și denumirea, între dunele de nisip, aici, în apropiere de Lunca Dunării, fiind prezent un relief al dunelor de nisip, deșertic.

Orașele redate sunt cele cu o populație de cel mult zece de mii de locuitori, respectiv Calafat din Lunca Dunării, extrema sud-vestică, urmat de Dăbuleni în extrema sud-estică. Mai este ilustrat și orașul Segarcea din centrul județului, la sud de Craiova, cu o populație de peste cinci mii de locuitori. Al doilea mare oraș ca populație este Băilești din sud-vest, cu până în douăzeci de mii de locuitori.

Solurile nisipoase din această regiune permit cultivarea favorabilă a viței de vie și a pepenilor, de unde și renumiții pepeni de Dăbuleni.

În colțul din dreapta jos al paginii se află o săgeată cu vârful în sus, indicând Nordul geografic.

Date suplimentare

Acest judeţ, cu reşedinţa la Craiova, este situat în partea sud-vestică a României, în regiunea Oltenia, pe cursul inferior al râului Jiu. Denumirea de Dolj vine din limba Slavonă, din cuvintele dole, care înseamnă jos, şi cuvântul Jiu, care este principala apă curgătoare din judeţ. Pe scurt, numele judeţului Dolj ar putea fi Jiul de Jos. Judeţul Dolj se învecinează la nord cu judeţele Gorj şi Vâlcea, la est cu judeţul Olt, la sud cu fluviul Dunărea, care formează şi graniţa cu Bulgaria, iar la vest, judeţul Dolj se învecinează cu judeţul Mehedinţi.

Cea mai importantă componentă a reţelei hidrografice judeţului Dolj este fluviul Dunărea, care traversează partea sudică a judeţului pe o lungime de aproximativ o sută cincizeci de kilometri. Un alt râu important din judeţul Dolj este Jiul, cu Valea Fetii, ca afluent important. Alte râuri din judeţ sunt Amaradia, Baboia, Brădeşti, Breaza, Comăniţa, Gruiţa şi râul Horezu.
Revărsările Dunării şi acumulările de precipitaţii formează foarte multe lacuri mici în sudul judeţului. Cele mai însemnate lacuri sunt Lacul Bistreţ, Fântâna Banului, Lacul Maglavit şi Ciuperceni.

Suprafaţa judeţului Dolj este de șapte mii patru sute paisprezece kilometri pătraţi şi are peste șapte sute treizeci și cinci de mii de locuitori. Este împărţit în șapte diviziuni administrative principale, adică în trei municipii şi patru oraşe. Municipiile judeţului Dolj sunt Craiova, care este şi reşedinţa de judeţ, municipiul Băileşti şi municipiul Calafat.
Oraşele judeţului Dolj sunt Bechet, Dăbuleni, Filiaşi şi Segarcea.
Pe lângă aceste municipii şi oraşe, judeţul Dolj are în componenţă şi o sută patru comune.

Reţeaua de transporturi este vastă, cuprinzând căi rutiere naţionale, judeţene, dar şi europene. În plus, în judeţul Dolj este prezent atât transportul aerian prin Aeroportul Internațional Craiova, cât şi transportul fluvial, reprezentat prin porturile dunărene de la Bechet şi Calafat. Pe calea Dunării, din judeţul Dolj se poate ajunge în Bulgaria, prin Podul Calafat-Vidin.
Reţeaua de căi ferate a judeţului Dolj înlesneşte legăturile cu majoritatea oraşelor din Oltenia, Dobrogea, Banat şi Muntenia. Cea mai importantă gară a judeţului se află la Craiova. De aici, se poate ajunge atât în oraşe importante ale României, cât şi în oraşe importante din alte ţări, de exemplu, Budapesta, Sofia şi Belgrad.

Cea mai importantă ramură industrială prezentă pe teritoriul judeţului Dolj este agricultura, datorită solului foarte fertil. Aici se cultivă, în principal, cereale şi legume, dar sunt şi mari întinderi de păduri.
Alte activităţi economice importante ce se desfăşoară în judeţul Dolj, sunt: producţia de bere, confecţionarea articolelor de îmbrăcăminte, fabricarea pieselor de mobilier şi producţia betonului armat.

Principalele obiective turistice ale judeţului Dolj sunt Pădurea Ciurumela, care este o rezervaţie naturală, Rezervaţia Ornitologică de la Ciupercenii Noi, care este o rezervaţie unde trăiesc păsări rare, şi Parcul Nicolae Romanescu din Craiova. La aceste rezervaţii naturale, se mai adaugă Muzeul de Artă Craiova, Muzeul Olteniei, Centrul Istoric al Craiovei şi Catedrala Mitropolitană Sfântul Dumitru.

Ştiaţi că sunt istorici care susţin că bătălia de la Rovine, purtată de Mircea cel Bătrân a avut loc pe teritoriul de azi al Craiovei? Printre aceşti istorici se numără Nicolae Iorga, Bogdan Petriceicu Haşdeu, dar şi Alexandru de Xenopol.

Bibliografie

1. Despre Craiova Romania | Prezentare, imagini, informatii turistice si detalii despre statiunea Craiova 
2. Obiective turistice de neratat în județul Dolj – Grup de desti… 
3. Gara Craiova – Wikipedia 
4. Prezentarea judetului Dolj din Oltenia, Romania – Brotacelul Plimbaret (www.brotacelul.ro) 
5. Categorie:Râuri din județul Dolj – Wikipedia 
6. Județul Dolj – Wikipedia 

Descarcă imaginea

https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2021/06/0040.jpg