Descrierea imaginii
Imaginea prezintă harta județului Dâmbovița, situat în partea sud-estică a țării, delimitat de județele vecine printr-o linie îngroșată, neregulată și închisă.
Județele vecine sunt: la nord – Brașov, în est – Prahova, la sud-est – Ilfov, în sud – Giurgiu, la sud-vest – Teleorman, în est – Argeș.
În centru este ilustrat orașul reședintă de județ, respectiv Târgoviște, marcat printr-un pătrat plin în relief.
Harta prezintă formele de relief dominante pe suprafața județului Dâmbovița, respectiv zona joasă de câmpie, în jumătatea sudică a județului, urcând în altitudine treptat până la zona de deal și podiș, din centru și nord, marcată de Subcarpații Prahovei, atingând înălțimile maxime în extrema nordică, unde se află Grupa Bucegi a Carpaților Meridionali.
În extrema sudică se află Câmpia Titu-Gherghița, care se întinde, după denumire, între localitatea Titu din zona central-sudică a județului, până în vest pe județul Prahova, la localitatea sudică Gherghița.
Câmpia Târgoviște-Ploiești se situează mai sus de Câmpia Titu, extinzându-se pe ambele județe, Dâmbovița și Prahova, cuprinzând cele două reședințe, Târgoviște, respectiv Ploiești.
La vest de Câmpia Târgoviștei se află Piemontul Cândești, o câmpie piemontană, denumirea însemnând la piciorul muntelui, fiind o formă de relief ca un con de sedimente depuse de apele curgătoare din munți spre aval, datorită schimbării bruște de pantă, de la munte la câmpie sau depresiune.
Cea mai mare altitudine ajunge în Vârful Omu, la două mii cinci sute cinci metri, din Masivul Bucegi, puțin mai sus de extrema nordică a județului, mai exact pe teritoriul județului vecin Prahova, în stațiunea Bușteni.
La vest de Masivul Bucegi se află Masivul Leaota, ambii munți formând Grupa Bucegi. Aici,altitudinea maximă atinge două mii o sută treizeci și trei de metri în vârful Leaota, situat la limita dintre județele Dâmbovița și Argeș.
Cele două masive montane sunt despărține de Valea Ialomiței, traversată de râul Ialomița, cu afluentul său vestic Ialomicioara. Aici se găsesc numeroase atracții turistice naturale cuprinse în relieful glaciar, care se menține la noi în țară doar la altitudini ce depășesc două mii de metri, precum și alte forme de relief carstic, sculptate în calcar și gips, cum sunt numeroasele chei, definite ca văi înguste cu abrupturi stâncoase foarte înalte de-o parte și de alta, și peșteri, cu aspect de adâncituri, goluri în stâncă sau galerii, care pot avea lungimi și adâncimi diferite, și prezintă și ele forme de relief determinate de depunerile de calcar, gips sau sare, denumite stalactite (cele care atârnă pe tavanul peșterii), stalagmite (cele de pe podeaua peșterii), coloane (turnuri cilindrice ca lumânările care leagă tavanul de podea).
Dintre formele reliefului glaciar amintim Mecetul Turcesc și Sfinxul, în extrema nordică și nord-estică a județului, care sunt de fapt martori de eroziune, forme stâncoase și erodate, sau tocite de factorii externi ca precipitațiile, fenomenele bruște de îngheț-dezgheț și vântul, din care au rezultat forme bizare, care au căpătat denumiri după asemănarea cu alte obiecte.
Din relieful carstic enumerăm: Cascada Ialomiței, la începutul cursului Ialomiței, în partea central nordică a județului, Peștera Ialomiței, Peștera Ialomicioarei din imediata apropiere, Cheile Tătarului, mai jos de peșteri, tot de-a lungul Văii Ialomița, Cheile Tătaru Mare, Cheile Zănoagei, situate mai jos de Lacul Bolboci amenajat pe Ialomița, apoi se continuă în jos cu Cheile Orzei, situate și ele la sud de Lacul Scropoasa.
Toate aceste forme carstice bine definite de pe Valea Ialomiței se află pe cursul superior al râului Ialomița, în partea de nord a județului.
Zona de câmpie și luncă este marcată goală, zona de deal și podiș este redată prin texură punctată, iar zona de munte este reprezentată prin textură în grilaj, respectiv linii paralele verticale suprapuse altora orizontale.
În colțul din stânga jos al paginii se află o săgeată cu vârful în sus, indicând Nordul geografic.
Date suplimentare
Acest judeţ este situat în partea central-sudică a României, în regiunea Muntenia, având ca reşedinţă de judeţ municipiul Târgovişte. La nord se învecinează cu judeţul Braşov, la est cu judeţul Prahova, la sud-est cu judeţul Ilfov, la sud cu Giurgiu, la sud-vest cu judeţul Teleorman, iar la vest, judeţul Dâmboviţa se învecinează cu judeţul Argeş.
Relieful judeţului Dâmboviţa cuprinde atât munţi de altitudine mare, cât şi dealuri şi câmpii, iar altitudinea scade treptat, dinspre nord spre sud. În partea de nord a judeţului sunt două unităţi montane importante: Munţii Bucegi şi Munţii Leaota. În Munţii Bucegi întâlnim cea mai mare altitudine din judeţ, în Vârful Omu, două mii cinci sute cinci metri. Aceste două unităţi montane sunt subdiviziuni ai Carpaţilor Meridionali.
La sud de aceşti munţi, se află Dealurile Ialomiţei, care cuprind Dealul Micloşanilor, Dealu Mare, Dealul Platul şi Dealul Sârnei.
Unitatea principală de câmpie este Câmpia Română, care ocupă jumătate din teritoriul judeţului Dâmboviţa. Subunităţile Câmpiei Române de pe teritoriul judeţului Dâmboviţa sunt Câmpia înaltă a Dâmboviţei şi Ialomiţei, Câmpia Titului, Câmpia Picior de Munte, Câmpia Târgoviştei şi Câmpia Cricovului.
Clima judeţului Dâmboviţa este temperat-continentală moderată. În zona de câmpie, verile sunt foarte calde, iar iernile nu sunt foarte reci. În zona de munte, verile sunt mai răcoroase, cu precipitaţii bogate, iar iernile sunt geroase.
Suprafaţa judeţului Dâmboviţa este de patru mii cincizeci și patru de kilometri pătraţi şi găzduieşte peste cinci sute nouăsprezece mii de locuitori. Astfel, este unul dintre cele mai mici judeţe ca întindere din România. Judeţul este alcătuit din două municipii, şase oraşe şi optzeci și două de comune. Municipiile judeţului Dâmboviţa sunt Târgovişte şi Moreni. Oraşele din judeţ sunt Pucioasa, Găești, Titu, Fieni şi Răcari.
Resursele naturale cele mai importante ale judeţului sunt ţiţeiul, gazele naturale, apele minerale, dar şi materialele de construcţii.
Economia este ajutată de mai multe ramuri şi activităţi industriale, precum agricultura, prelucrarea metalelor, construcţia de maşini, industria textilă şi cea chimică. Agricultura este reprezentată de cultivarea cerealelor, cartofilor şi ale diverselor fructe.
Printre atracţiile turistice ale judeţului Dâmboviţa se află monumente de artă, monumente istorice, mai multe instituţii culturale, dar şi staţiuni climaterice. De asemenea, mai sunt şi formaţiuni naturale ce merită vizitate. Dintre acestea, amintim Parcul Natural Bucegi, Peştera Ialomicioara, Cheile Zănoagei şi Cheile Tătarului, staţiunea Pucioasa, Curtea Domnească şi Palatul Domnesc, Mănăstirea Dealu şi Palatul Brâncovenesc din comuna Potlogi, care a fost înălţat de Constantin Brâncoveanu, domnul Ţării Româneşti.
Ştiaţi despre Curtea Domnească de la Târgovişte că a fost construită de Mircea cel Bătrân în jurul anului o mie trei sute nouăzeci și cinci? Aici a fost şi capitala Ţării Româneşti, iar Curtea Domnească a fost păstrată şi de cei care au condus Ţara Românească după Mircea cel Bătrân .
Bibliografie
- Dâmboviţa, un judeţ plin de istorie şi… istorii | Turism Club
- Obiective turistice in Dambovita. 10 locuri interesante pentru o calatorie de neuitat
- Despre Județul Dâmbovița – DJS-DÂMBOVIȚA
- Prezentarea judetului Dâmbovița din Muntenia, Romania – Brotacelul Plimbaret (www.brotacelul.ro)
- Categorie:Râuri din județul Dâmbovița – Wikipedia
- Județul Dâmbovița – Wikipedia
Descarcă imaginea
https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2021/03/0037.jpg
