Descrierea imaginii
Imaginea prezintă harta județului Covasna, situat în partea central-estică a țării, delimitat de județele vecine printr-o linie îngroșată, neregulată și închisă.
Județele vecine sunt: la nord – Harghita, în nord-est – Bacău, în est – Vrancea, în sud și sud-est – Buzău, la vest și sud-vest – Brașov.
În partea sud-vestică este ilustrat orașul reședintă de județ, respectiv Sfântu Gheorghe, marcat printr-un pătrat plin în relief.
Harta prezintă formele de relief dominante pe suprafața județului Bihor, respectiv zona muntoasă, fiind un județ situat în inima munților Carpații Orientali, mai exact în grupele montane nordice ale Carpaților de Curbură.
În partea de nord, la limita cu județul Harghita, pe un un singur rând, se găsesc trei șiruri de masive muntoase, de la stânga la dreapta sau de la vest la est: sectorul nord-estic al Munților Perșani, Munții Baraolt, după afluentul râului Olt, denumit tot Baraolt, care îl străbate prin nord-vest, apoi Munții Bodoc, despărțiți de Masivul Baraolt prin Valea Oltului formată de râul Olt ce curge de la nord-est la sud-vest.
Apoi, se continuă cu Depresiunea Brașovului, o vale întinsă și coborâtă, sâpată de râul Negru, afluent al Oltului, și înconjurată de abrupturi stâncoase și înalte montane, respectiv Bodoc în vest și Munții Brețcu în est, cu care se închide rândul.
La sud de Depresiunea Brașovului se află Munții Întorsurii, aproape de localitatea Întorsura Buzăului, cunoscută pentru media anuală cea mai scăzută din țară a temperaturilor înregistrate, iar lângă Munții Întorsurii, în extrema estică, sub Munții Brețcului, se află sectorul vestic al Munților Vrancei.
Acești munții ai Carpaților Curburii sunt mai joși, fragmentați de văile râurilor, în arealul cărora s-au construit localități și stațiuni turstice montane, Covasna din centru est și Balvanyos din nord-est, fiind astfel de stațiuni balneo-climaterice. Aceste orașe din inima Carpaților au valorificat resursele naturale în scopuri curative și de recreere, precum sunt mofetele și izvoarele de apă minerală sau termală și clima de munte cu aer puternic ozonat, dar și numeroasele atracții turistice naturale ca Peștera Sulfuroasă și Grota Ucigașă din Balvanyos, sau Balta Dracului din Covasna, un vulcan noroios, adică o erupţie permanentă de gaze – oxizi de carbon şi sulf, care antrenează o masă de noroi la suprafață într-un vârtej.
Atracțiile turistice antropice cuprind numeroase castele și conacuri, lacuri de pescuit cum este Lacul Rece de lângă localitatea Rece, aflată între Sfântu Gheorghe și Covasna, în centru, dar și pârtia de schi din Covasna, cea din Șugaș-Băi sau cea din Valea Mare.
În extrema sudică a județului sunt prezente sectoarele nordice ale Munților Buzăului, respectiv Podul Calului și Penteleu.
Zona de munte este reprezentată prin textură în grilaj, respectiv linii paralele verticale suprapuse altora orizontale.
În colțul din stânga jos al paginii se află o săgeată cu vârful în sus, indicând Nordul geografic.
Date suplimentare
Judeţul Covasna, cu reşedinţa la municipiul Sfântu Gheorghe, este situat în partea centrală a României, în sud-estul regiunii Transilvania, în interiorul Carpaţilor de Curbură. Face parte din Ţinutul Secuiesc, o regiune istorică locuită preponderent de maghiari. La nord, judeţul Covasna se învecinează cu judeţul Harghita, la est cu judeţele Vrancea şi Bacău, la sud-est cu judeţul Buzău, iar la sud-vest, judeţul Covasna se învecinează cu judeţul Braşov.
Relieful judeţului Covasna este variat, dar preponderent muntos, cu diferenţe mari de altitudine. Astfel, se disting două zone importante: zona de munte şi zona depresionară. Cei mai importanţi munţi din judeţul Covasna sunt Munţii Baraolt, situaţi în partea vestică a judeţului, Munţii Harghita, care sunt în partea nord-vestică, şi Munţii Bodoc, care se află în partea central-nordică a judeţului Covasna. Pe lângă aceşti munţi , mai există o mică parte din Munţii Vrancei, cu cea mai mare altitudine în vârful Lăcăuţi, o mie șapte sute șaptezeci și șapte de metri, Munţii Buzăului şi Munţii Nemira.
Zona depresionară cuprinde Depresiunea Baraolt din nord-vestul judeţului, care este înconjurată de Munţii Baraolt, Depresiunea Sfântu Gheorghe, care este o subunitate a Depresiunii Braşovului, şi Depresiunea Târgu Secuiesc, o altă subdiviziune a Depresiunii Braşovului.
Suprafaţa judeţului Covasna este de aproximativ trei mii șapte sute cinci de kilometri pătraţi şi are peste două sute douăzeci și patru de mii de locuitori. Este compus din două municipii, trei oraşe şi patruzeci de comune. Municipiile judeţului Covasna sunt Sfântu Gheorghe, care este şi reşedinţa de judeţ, şi municipiul Târgu Secuiesc. Oraşele judeţului sunt Baraolt, Covasna şi Întorsura Buzăului.
Reţeaua de transporturi cuprinde căi rutiere şi feroviare. Astfel, pe cale rutieră, judeţul Covasna are legături bune cu oraşe precum: Craiova, Piteşti şi Braşov, Sărăţel, Reghin şi Topliţa, dar şi Oneşti, Bacău şi Băile Tuşnad.
Căile feroviare înlesnesc legăturile cu oraşe din interiorul judeţului Covasna, precum şi cu alte oraşe, de exemplu, Braşov şi Miercurea Ciuc.
Economia judeţului Covasna este ajutată de resursele minerale de subsol. Acestea sunt apele minerale de diverse feluri, dar şi zăcămintele de bioxid de carbon, folosite în staţiunile balneoclimaterice pentru tratarea unor boli. Alte ramuri ale industriei care contribuie la dezvoltarea economică a judeţului Covasna sunt prelucrarea lemnului, fabricarea pieselor de mobilier, agricultura, industria constructoare de maşini şi utilaje agricole, dar şi industria alimentară. Turismul este un alt punct cheie al economiei judeţului.
Cele mai importante atracţii turistice din judeţul Covasna sunt mofetele de la Covasna. Aceste mofete sunt staţiuni care folosesc pentru tratarea unor boli gazele care ies la suprafaţă din interiorul pământului. Mofete se găsesc în zone unde în trecut a fost o activitate vulcanică intensă, iar judeţul Covasna este un asemenea loc de pe teritoriul României. Unele mofete sunt construite sub formă de amfiteatru, unde sunt nişte trepte prin care se stabileşte nivelul de adâncime la care poate coborî un om. Adâncimea se stabileşte de către oameni specializaţi în tratarea bolilor ce pot fi ameliorate prin terapie cu gaze. Cu cât coborâm mai multe trepte, cu atât mai mult corpul nostru este cufundat în gazele care ies din interiorul pământului. Nu e voie să se coboare mai mult de jumătatea inferioară a corpului în acumularea de gaz, pentru a evita accidentele. De asemenea, nu este indicat să se stea mai mult de douăzeci de minute în interiorul mofetei.
Alte obiective turistice din judeţul Covasna sunt Casa Memorială Benedek Elek, acolo unde a trăit cel mai mare povestitor maghiar din Transilvania, staţiunea balneoclimaterică Malnaş Băi, Peştera Puturosu din comuna Turia, castelul Kalnoky din oraşul Baraolt, Muzeul Depresiunii Baraolt din oraşul Baraolt şi Balta Dracului din oraşul Covasna, care este de fapt o groapă la fundul căreia au loc erupţii permanente de bule de nămol, din cauza degajărilor puternice de bioxid de carbon.
Ştiaţi că în judeţul Covasna a existat şi funcţionat un sistem de transport feroviar unic în toată Europa? Acesta se numea simplu, “Planul Înclinat”, şi se folosea de gravitaţie pentru transportarea lemnului. Vagoanele goale erau urcate cu ajutorul cailor, iar după ce erau încărcate cu lemne, li se dădea drumul la vale. Denumirile populare pentru această instalaţie au fost “şiclău” şi “Valea Zânelor.”
Bibliografie
- 13 lucruri interesante despre Covasna – Crește și călătorește
- hidrografie covasna
- Categorie:Râuri din județul Covasna – Wikipedia
- ATRACȚII SI OBIECTIVE TURISTICE DIN JUDEȚUL COVASNA
- Mofetă – Wikipedia
- Județul Covasna – Wikipedia
- Depresiunea Brașovului – Wikipedia
- Despre Județul Covasna – DJS-COVASNA
Descarcă imaginea
https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2021/03/0035.jpg
