Descrierea imaginii
Imaginea prezintă harta județului Constanța, situat în marginea sud-estică a țării, delimitat de județele vecine printr-o linie îngroșată, neregulată și închisă, cu deschidere la Marea Neagră în est, apă redată prin textură de linii oblice și paralele, iar de granița de sud cu Bulgaria, printr-o linie plină în relief.
Județele vecine sunt: la nord – Tulcea, în sud-vest – Călărași, la vest – Ialomița, la nord-vest – Brăila.
În extrema central-estică este ilustrat orașul-port la Marea Neagră, reședintă de județ, respectiv Constanța, marcat printr-un pătrat plin în relief.
Harta prezintă formele de relief dominante pe suprafața județului Bihor, respectiv zona joasă de câmpie, ce se întinde pe mai mult de o treime din suprafața județului, cuprinzând câmpii litorale cu limane fluviatile în lungul Luncii Dunării, extrema sud-vestică, lagune la Marea Neagră, extrema estică, și plaje cu nisip pe litoralul Mării Negre.
Câmpiile sunt de subsidență, influențate de Dunăre, de Canalul Dunăre-Marea Neagră, de râul Casimcea și de alți mici afluenți ai Dunării, care transportă pe cursul lor material sedimentar de mâl/pietriș/nisip, fapt ce duce la o scufundare sau coborâre lentă a nivelului bazinelor și a solului, cum se întâmplă în câmpiile deltaice sau în insulele Ialomiței și Brăilei, din vestul și nord-vestul județului.
Zona de podișuri foarte joase de pe teritoriul județului este prezentă în sud cu Podișul Oltinei, sud-vest cu Podișul Negru-Vodă de la nord de localitatea cu același nume, apoi în nord-vest cu Podișul Dorobanțu și nord est cu Podișul Casimcei, denumit după râul cu același nume ce îl străbate de la nord-vest la sud-est, vărsându-se în Marea Neagră prin laguna Lacul Tașaul din extrema central-vestică.
Deși înălțimile nu îi caracterizează ca podișuri, cea mai mare altitudine regăsindu-se în Podișul Dorobanțu, nord-vest, de două sute treizeci și cinci de metri, totuși se încadrează în forma de relief podiș, după structura geologică, fiind parte a Platformei Dobrogei Centrale, cu un relief pe șisturi verzi, podișurile din sud făcând parte din Platforma Dobrogei de sud cu relief pe o structură de roci mezozoice și neozoice slab cutate.
Câmpiile, din punct de vedere geologic, sunt alcătuite din nisip sau sedimente purtate de apele curgătoare, dar podișurile au în componență și roci dure aparținând masivelor muntoase, cutate sau slab cutate, iar șisturile verzi, care se găsesc doar în Dobrogea, la noi în țară, sunt cele mai vechi roci proterozoice, care au ieșit la suprafață datorită acțiunii de eroziune a factorilor externi.
Dacă datează din Proterozoic, înseamnă ca au o vârstă de peste șase sute de milioane de ani. Acestea se întâlnesc cu precădere în Munții Măcin din nord-vestul județului Tulcea, la nord de județul Constanța, care, geologic sunt munți caledonieni, cei mai vechi din România și printre cele mai vechi forme de relief din Europa, dar după înălțimile reduse de până în patru sute șaizeci și șapte de metri în Vârful Greci, par doar podișuri. Astfel de relicve poartă denumirea de martori de eroziune, care au aspectul unor coline stâncoase, ridicate în mijlocul unor zone foarte joase, deșertice, sau ca un fel de insule pe uscat.
Zona de câmpie și luncă este marcată goală, iar zona de deal și podiș este redată prin texură punctată.
În colțul din stânga jos al paginii se află o săgeată cu vârful în sus, indicând Nordul geografic.
Date suplimentare
Judeţul Constanţa, cu reşedinţa la municipiul Constanţa, este situat în extremitatea sud-estică a României, în regiunea Dobrogea. La nord se învecinează cu judeţul Tulcea, la est cu Marea Neagră, la sud cu Bulgaria, iar la vest cu fluviul Dunărea, care desparte judeţul Constanţa de judeţele Călăraşi, Ialomiţa şi Brăila.
Relieful este predominant de podiş, cu altitudini până în două sute cincizeci de metri. Unităţile principale de relief ale judeţului sunt Podişul Dobrogei şi litoralul Mării Negre. În partea de nord se află Podişul Casimcei, o subdiviziune a Podişului Dobrogei, cu cele mai mari altitudini din judeţ. În partea estică a judeţului se află litoralul Mării Negre, care este alcătuit la nord din cordoane de nisip, iar la sud dintr-o faleză abruptă din calcar. În sudul judeţului Constanţa se găseşte Podişul Dobrogei de Sud, care seamănă cu o câmpie mai înaltă.
Suprafaţa judeţului Constanţa este de șapte mii șaptezeci și unu de kilometri pătraţi şi are peste șase sute optzeci și cinci de mii de locuitori. Judeţul este compus din trei municipii şi nouă oraşe: Municipiile judeţului Constanţa sunt Constanţa, care este şi reşedinţa de judeţ, Medgidia şi Mangalia. Oraşele judeţului sunt: Cernavodă, Eforie, Hârşova, Murfatlar, Năvodari, Negru Vodă, Ovidiu şi Techirghiol. Pe lângă oraşe şi municipii, judeţul Constanţa mai are în componenţă şi treisprezece comune şi alte câteva zeci de sate.
Clima judeţului Constanţa este temperat-continentală, cu influenţe maritime. Climatul maritim din estul judeţului se caracterizează prin veri mai răcoroase datorită brizei mării, dar şi prin ierni blânde, cu vânturi puternice şi umede.
Reţeaua de transporturi este bogată, cuprinzând drumuri rutiere, căi ferate, aeriene şi navale. Dintre căile multiple de acces, amintim doar aeroportul internaţional Mihail Kogălniceanu, care se află la douăzeci și cinci de kilometri de municipiul Constanţa, porturile Cernavodă şi Hârşova de pe Dunăre şi calea ferată Bucureşti-Feteşti-Cernavodă-Constanţa.
Fiind un judeţ cu deschidere directă la mare, economia este bine dezvoltată. Resursele naturale, precum ţiţeiul şi materialele de construcţii sunt comercializate şi transportate în multe puncte importante ale Europei. Economia este ajutată de domenii ca piscicultură, turism, agricultură şi industria serviciilor.
Cele mai importante atracţii turistice ale judeţului Constanţa, sunt: Rezervaţia Dunele Marine de la Agigea, Monumentul Tropaeum Traiani, care este simbolul victoriei împăratului Traian asupra Dacilor, Portul Turistic Tomis, staţiunea balneoclimaterică Techirghiol şi, bineînțeles, litoralul Mării Negre.
Ştiaţi că în Marea Neagră, la adâncimi de peste două sute de metrii, orice obiect metalic devine negru? Aceasta se întâmplă, deoarece la adâncimi mai mari nu mai există oxigen, ci doar hidrogen sulfurat, care formează săruri metalice de culoare neagră.
Bibliografie
- Curiozităţi despre Marea Neagră: în locul unde a fost potopul lui Noe zac oraşe scufundate şi bântuie peşti ciudaţi | adevarul.ro
- economie judeţ constanţa
- Despre Constanta Romania | Prezentare, imagini, informatii turistice si detalii despre statiunea Constanta
- 15 atractii din judetul Constanta ce nu trebuie sa iti scape
- Geografie | Consiliul Județean Constanța
- Județul Constanța – Wikipedia
- Categorie:Râuri din județul Constanța – Wikipedia
Descarcă imaginea
https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2021/03/0033.jpg
