Descrierea imaginii
Imaginea prezintă harta județului Constanța, situat în marginea sud-estică a țării, delimitat de județele vecine printr-o linie îngroșată, neregulată și închisă, cu deschidere la Marea Neagră în est, apă redată prin textură de linii oblice și paralele, iar de granița de sud cu Bulgaria, printr-o linie plină în relief.
Județele vecine sunt: la nord – Tulcea, în sud-vest – Călărași, la vest – Ialomița, la nord-vest – Brăila.
În extrema central-estică este ilustrat orașul-port la Marea Neagră, reședintă de județ, respectiv Constanța, marcat printr-un pătrat plin în relief.
Harta prezintă rețeaua hidrografică a județului Constanța, respectiv apele sau principalele fluvii care traversează teritoriul, redate prin linii mai subțiri, ondulate, alături de cele mai mari lacuri, marcate prin cercuri goale, și cele mai importate orașe economice și culturale din județ, pe lângă reședință, care are cea mai densă populație și este și centrul administrativ și politic, acestea din urmă fiind evidențiate prin pătrate îngroșate, mai reduse ca dimensiune decât cel al reședinței.
În extrema vestică, de la sud la nord sau de jos în sus, se desfășăară sectorul Lunca Dunării, fluviul Dunărea formând cu alte două brațe Insula sau Balta Ialomiței, în vesstul județului, și Balta sau Insula Brăilei, în nord-vestul județului.
Canalul Dunăre-Marea Neagră, construit în perioada comunistă, a făcută posibilă navigația mai rapidă. Acesta traversează județul de la vest la est, legând orașele Cernavodă, în extrema vestică, de Medgidia în centru, apoi se bifurcă în dreptul localității Poarta Albă spre nord, prin ramura de nord denumită și Canalul Poarta Albă-Midia Năvodari, și spre sud prin ramura principală, care trece prin Agigea și ajunge la portul și reședința de județ Constanța.
Orașele redate sunt cele cu o populație de peste douăzeci de mii de locuitori, respectiv Năvodari în extrema vestică, la nord de Constanța, urmat de Mangalia, la sud de Constanța, apoi Medgidia, în partea centrală a județului, la vest de Constanța, și localitatea Băneasa, cu o populație mai redusă, sub cinci mii de locuitori.
Orașele, care nu sunt ilustrate aici, de-a lungul litorarului Mării Negre, în extrema vestică a județului, la limita de est a texturii de linii oblice și paralele, sunt de fapt stațiuni turistice litorale, ce se întind de la Năvodari, de la nord de Constanța, până în sudul extrem, mai jos de Mangalia, în Vama Veche. Acestea sunt, de la nord la sud sau de sus în jos, după cum urmează: Mamaia, Constanța, Eforie Nord, Eforie Sud, Costinești, Neptun-Olimp, Jupiter, Venus, Saturn, Mangalia, Doi Mai și Vama Veche.
La vest de Eforie Nord și Sud se află localitatea Techirghiol de lângă Lacul Techirghiol, aflat în extrema sud-vestică a județului, care este o lagună renumită pentru nămolurile sapropelice benefice oragismului în diferite afecțiuni reumatismale.
În colțul din stânga jos al paginii se află o săgeată cu vârful în sus, indicând Nordul geografic.
Date suplimentare
Judeţul Constanţa, cu reşedinţa la municipiul Constanţa, este situat în extremitatea sud-estică a României, în regiunea Dobrogea. La nord se învecinează cu judeţul Tulcea, la est cu Marea Neagră, la sud cu Bulgaria, iar la vest cu fluviul Dunărea, care desparte judeţul Constanţa de judeţele Călăraşi, Ialomiţa şi Brăila.
Cele mai importante componente ale reţelei hidrografice judeţului Constanţa este Marea Neagră şi fluviul Dunărea.
Marea este o întindere de apă stătătoare, adâncă şi sărată, care este legată de un ocean sau de o altă mare printr-o strâmtoare. Strâmtoarea este un canal îngust de apă care leagă două bazine acvatice. De exemplu, Marea Neagră este legată de Marea Marmara prin strâmtoarea Bosfor, iar prin strâmtoarea Dardanele, Marea Neagră este legată de Marea Mediterană. Marea Neagră are adâncimea maximă de peste două mii două sute de metri şi suprafaţa de peste patru sute unsprezece mii cinci sute de kilometri pătraţi.
Alături de fluviul Dunărea şi Marea Neagră, reţeaua hidrografică a judeţului Constanţa are în compoziţie şi câteva ape curgătoare mai mici, precum şi mai multe lacuri. Dintre acestea, amintim râurile Valea Carasu, Valea Baciu, Agigea, Albeşti, Casimcea şi Medgidia, lacurile Oltina, Istria, Sinoe, Corbu şi Techirghiol.
Suprafaţa judeţului Constanţa este de șapte mii șaptezeci și unu de kilometri pătraţi şi are peste șase sute optzeci și cinci de mii de locuitori. Judeţul este compus din trei municipii şi nouă oraşe: Municipiile judeţului Constanţa sunt Constanţa, care este şi reşedinţa de judeţ, Medgidia şi Mangalia. Oraşele judeţului sunt: Cernavodă, Eforie, Hârşova, Murfatlar, Năvodari, Negru Vodă, Ovidiu şi Techirghiol. Pe lângă oraşe şi municipii, judeţul Constanţa mai are în componenţă şi treisprezece comune şi alte câteva zeci de sate.
Clima judeţului Constanţa este temperat-continentală, cu influenţe maritime. Climatul maritim din estul judeţului se caracterizează prin veri mai răcoroase datorită brizei mării, dar şi prin ierni blânde, cu vânturi puternice şi umede.
Reţeaua de transporturi este bogată, cuprinzând drumuri rutiere, căi ferate, aeriene şi navale. Dintre căile multiple de acces, amintim doar aeroportul internaţional Mihail Kogălniceanu, care se află la douăzeci și cinci de kilometri de municipiul Constanţa, porturile Cernavodă şi Hârşova de pe Dunăre şi calea ferată Bucureşti-Feteşti-Cernavodă-Constanţa.
Fiind un judeţ cu deschidere directă la mare, economia este bine dezvoltată. Resursele naturale, precum ţiţeiul şi materialele de construcţii sunt comercializate şi transportate în multe puncte importante ale Europei. Economia este ajutată de domenii ca piscicultură, turism, agricultură şi industria serviciilor.
Cele mai importante atracţii turistice ale judeţului Constanţa, sunt: Rezervaţia Dunele Marine de la Agigea, Monumentul Tropaeum Traiani, care este simbolul victoriei împăratului Traian asupra Dacilor, Portul Turistic Tomis, staţiunea balneoclimaterică Techirghiol şi, bineînțeles, litoralul Mării Negre.
Ştiaţi că în Marea Neagră, la adâncimi de peste două sute de metrii, orice obiect metalic devine negru? Aceasta se întâmplă, deoarece la adâncimi mai mari nu mai există oxigen, ci doar hidrogen sulfurat, care formează săruri metalice de culoare neagră.
Bibliografie
- Curiozităţi despre Marea Neagră: în locul unde a fost potopul lui Noe zac oraşe scufundate şi bântuie peşti ciudaţi | adevarul.ro
- economie judeţ constanţa
- Despre Constanta Romania | Prezentare, imagini, informatii turistice si detalii despre statiunea Constanta
- 15 atractii din judetul Constanta ce nu trebuie sa iti scape
- Geografie | Consiliul Județean Constanța
- Județul Constanța – Wikipedia
- Categorie:Râuri din județul Constanța – Wikipedia
Descarcă imaginea
https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2021/06/0032.jpg
