Descrierea imaginii
Imaginea prezintă harta județului Brașov, situat în partea centrală a țării, delimitat de județele vecine printr-o linie îngroșată, neregulată și închisă.
Punctele cardinale se explică astfel: nordul este sus, sudul este jos, estul este la dreapta, vestul este la stânga.
Județele vecine sunt: la nord-vest – Mureș, la nord-est – Harghita, în est – Covasna, la sud-est – Prahova, în sud – Dâmbovița, la sud-vest – Argeș, în vest – Sibiu.
În partea sud-estică este ilustrat orașul reședintă de județ, respectiv Brașov, marcat printr-un pătrat plin în relief.
Harta prezintă formele de relief dominante pe suprafața județului Brașov, respectiv zona de munte, la limita sudică, sud-estică și sud-vestică a județului, unde sunt se înalță Grupa Bucegi și Făgăraș.din Carpații Meridionali. În ordinea de la est la vest sunt situați Munții Făgăraș, respectiv nord-vestul masivului montan, unde se găsesc cele mai mari înălțimi cu vârful Moldoveanu, cel mai înalt din țară, de două mii cinci sute patruzeci și patru de metri, aflat la limita de sud-vest a județului, urmat de MunțiiȚaga mai joși, apoi Munții Piatra Craiului cu vârful ce atinge două mii două sute treizeci și opt de metri.
Urmează Munții Bucegi cu Masivul Leaota și Masivul Bucegi ce ating altitudinea de două mii cinci sute cinci metri în Vârful Omu, al cărui renume și popularitate sunt cunoscute și datorită stației meteorologice și legăturii sale cu numeroasele trasee montane din jurul său și a obiectivelor turistice naturale regăsite mai jos de acesta, pe platoul Bucegi, cu forme ciudate de stânci, care au luat acest aspect după ce au fost erodate sau săpate de factorii externi climatici, precipitații și vânt, alături de fenomenele bruște de îngheț-dezgheț. Ele poartă numele de babe și sfincși, ciuperci și coloane, toate formând relieful periglaciar.
Cele mai cunoscute obiective turistice din Grupa Bucegi, care nu se regăsesc totuși pe teritoriul județului Brașov ci în imediata vecinătate sudică, cu trasee ce pornesc din stațiunile de la poalele sale cum sunt Sinaia și Bușteni, care sunt echipate cu telecabină/teleski, sunt următoarele: Sfinxul, Babele, Crucea Eroilor Neamului de pe masivul Caraiman, Cascada Urlătoarea de pe masivul Jepilor, tot din Munții Bucegi, mai exact din stațiunea Bușteni de unde se poate ajunge urcând aproximativ o jumătate de oră.
Masivul Piatra Craiului este despărțit de Masivul Leaota prin culoarul montan Rucăr-Bran-Dragoslavele, Denumire dată după orașele principale care formează acest traseu sau coridor turistic dintre munți, într-un relief inaccesibil, pe unde s-a puut face posibilă trecerea. Aici se pot vizita câteva obiective culturale valoroase ale țării, precum Castelul Bran din Bran, renumit pentru legenda legată de Vlad Țepeș, care îl consideră Contele Dracula din celebrul roman al lui Bram Stoker, deși domnitorul valah nu a locuit aici, castelul fiind o reședință temporară. Cetatea Râșnov, un ansamblu fortificat ale căruit ruine se află pe un deal calcaros, martor de eroziune.
Din stațiunea Moeciu de Jos, de lângă Bran, se poate ajunge la Peștera Liliecilor, din Masivul Piatra Craiului, unde se află Revervația sau Parcul Național Piatra Craiului. Această revervație naturală protejează legal și conservă numeroase specii de plante și animale rare. Dintre flori amintim: garofița Pietrei Craiului (Dianthus callizonus), aici fiind unicul loc din lume unde poate fi întâlnită, bujorul de munte, angelica, sângele voinicului, gladiola sălbatică și floarea de colț, care preferă climatul rece și relief stâncos. Revervația cuprinde peșteri cu cele mai multe specii de lilieci din țară, aproximativ 40%, conform sursei online România Sălbatică.
Munții se continuă cu Masivul Postăvaru, la sud de reședința de județ Brașov, unde se află renumita stațiune montană Poiana Brașov, apoi Masvul Piatra Mare și se termină cu Munții Ciucaș în extrema sud-estică.fiind alocați Carpaților de Curbură. Mai sus de aceștia, în vestul orașul Brașov sunt Munții Întorsurii, de lângă localitatea Întorsura Buzăului, cunoscut pentru cele mai coborâte temperaturi, datorită situării sale într-o depresiune montană, unde aerul, ce coboară de pe crstele foarte înalte ale munților, se răcește și stagnează în vale.
Orașul Brașov se află în Depresiunea Brașovului, din partea sud-estică a județului. Urmează Munții Perșani, în nord-vest cu vârful Cetății de o mie o suto patru mentri, de lângă orașul Făgăraș din vestul său și Depresiunea Făgărașului, Între Fluviul Olt în nord și Munții Făgăraș în sud.
Relieful glaciar cu văi, lacuri, peșteri și circuri, se regăsește la noi în țară în zona montană cu altitudini ce depășesc două mii cinci sute de metri, datorită climatului cu influențe sudice tropicale, deși în lanțurile montane din restul Europei și din afara sa, acesta este prezent și de la două mii de metri, dat fiind climatul mai rece care a permis conservarea formelor glaciare la altitudini mai joase în aceleași condiții climatice.
Depresiunile sau zonele de deal și podiș sunt marcate prin texură punctată, iar zona de munte este reprezentată prin textură în grilaj, respectiv linii paralele verticale suprapuse altora orizontale.
În centrul marginii dreapte a paginii se află o săgetă cu vârful în sus, indicând Nordul geografic.
Date suplimentare
Acest judeţ este situat în centrul României, în interiorul arcului Carpatic, în partea sud-estică a Transilvaniei. Reşedinţa judeţului Braşov este municipiul cu acelaşi nume. Se învecinează cu opt judeţe: la nord de judeţul Braşov e judeţul Harghita, la est, la o distanţă de peste o sută de kilometri se află judeţul Covasna, la sud-est se învecinează cu judeţul Buzău, iar la sud cu judeţele Prahova şi dâmboviţa. De asemenea, la sud-vest se învecinează cu judeţul Argeş, la vest cu judeţul Sibiu, iar la nord-vest cu judeţul Mureş.
Relieful este predominant deluros şi muntos, altitudinea crescând de la nord spre sud. În nordul judeţului este Depresiunea Făgăraşului şi Depresiunea Braşov, iar la nord-vest este o parte din Podişul Târnavelor. În partea de sud se găsesc Munţii Făgăraș, Munţii Bucegi, Munţii Piatra Craiului, Munţii Ciucaş şi o porţiune din Munţii Întorsura Buzăului.
Suprafaţa judeţului este de cinci mii trei sute șaizeci și trei de kilometri pătraţi şi găzduieşte, conform recensământului din două mii unsprezece, aproximativ cinci sute patruzeci și nouă de mii de locuitori.
Clima este temperat-continentală, mai umedă şi răcoroasă în zonele montane înalte, iar în zonele depresionare clima este mai uscată.
Resursele naturale de subsol ale judeţului sunt apele minerale, materialele de construcţii, dar şi diversele metale.
Din punct de vedere administrativ, este împărţit în patru municipii şi cinci oraşe. Municipiile judeţului sunt Braşov, care este şi reşedinţa de judeţ, Făgăraş, Săcele şi Codlea. Oraşele judeţului sunt Predeal, Râşnov, Rupea, Zărneşti şi Victoria. În componenţa sa, mai are şi patruzeci și trei de comune cu o sută cincizeci de sate.
Este traversat de mai multe drumuri naţionale şi internaţionale. Astfel, are legături bune cu localităţile Oradea, Cluj-Napoca, Turda, Alba-Iulia, Sibiu, Buzău, Făgăraş, dar şi Bucureşti. De asemenea, în judeţul Braşov se găseşte unul din cele mai importante noduri feroviare din ţară.
Economia este reprezentată de industria construcţiei de maşini, de prelucrarea metalelor, de activităţi agricole, dar şi de turism.
Cele mai importante puncte turistice ale judeţului sunt Templul de la Şinca Veche, care are peste șapte mii de ani vechime, Rezervaţia Naturală Tâmpa, care este singura rezervaţie naturală din lume aflată în centrul unui oraş, Complexul Piscicol Dumbrăviţa, Coloanele de bazalt de la Racoş, staţiunile Poiana Braşov şi Predeal, precum şi vulcanii noroioşi de la Băile Homorod.
Municipiul Braşov găzduieşte două universităţi: Universitatea Transilvania şi Universitatea George Bariţiu.
În judeţul Braşov se află şi câteva lăcaşuri de cult importante. Dintre acestea amintim Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, mănăstire unde a trăit marele duhovnic nevăzător Teofil Părăianu, şi Mănăstirea Franciscanilor de la Braşov.
Ştiaţi că pe Vârful Omu din Munţii Bucegi se înregistrează cele mai mari cantităţi de precipitaţii din ţară? Tot pe Vârful Omu se înregistrează şi cea mai joasă temperatură medie anuală din România, de minus două virgulă șase grade Celsius.
Bibliografie
- Despre Judetul Brasov – Consiliul Judetean Brasov
- Județul Brașov – Wikipedia
- Judetul Brasov | Harta judetului Brasov
- ↳ Relief, Climă, Hidrografie, Flora și Fauna – Primăria comunei Augustin – județul Brașov
Descarcă imaginea
https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2021/03/0021.jpg
