Descrierea imaginii
Imaginea prezintă harta județului Bistriţa-Năsăud, situat în partea nordică a țării, delimitat de județele vecine printr-o linie îngroșată, neregulată și închisă.
Județele vecine sunt: la nord – Maramureș, în est – Suceava, sud – Mureș, la vest și sud-vest – Cluj.
În partea central sudică este ilustrat orașul reședintă de județ, respectiv Bistrița, marcat printr-un pătrat plin în relief.
Harta prezintă formele de relief dominante pe suprafața județului Bistriţa-Năsăud, respectiv zona de munte, în nord, est și sud-est, unde sunt se află partea sudică din Munții Țibleș (la nord-vest), Munții Rodnei (în nord și nord-est), Munții Bârgăului (în partea central vestică) și masivul vestic al Munților Câliman (în sud-estul județului). Aceștia fac parte din lanțul muntos vulcanic al grupei nordice a Carpaților Orientali.
Aici se întâlnesc printre cele mai mari altitudini din nordul țării, respectiv în Vârful Ineu din Munții Rodnei, nord est, de două mii două sute șaptezeci și nouă de metri, și cele mai populare pasuri sau trecători printre munți, precum Pasul Rotunda la o altitudine de o mie două sute șaptezeci și unu de metri, în marginea nord-estică, la limita cu județul Suceava, și face trecerea dintre Munții Rodnei și Munții Suhard. Urmează Pasul Tihuța la o altitudine de o mie două sute de metri, în marginea sud-estică, care leagă Bistrița de Vatra Dornei. Pasul Tihuța este amintit în celebrul roman Dracula al lui Bram Stoker.
Pasurile sau trecătorile sunt drumuri sau trasee montane situate la altitudini mari, ce oferă posibilitatea oamenilor de a merge la pas printr-un relief care ar fi neprielnic mersului, de a vizita obiectice turistice și de a respira un aer puternic ozonat, în plină natură. Înainte au avut caracter comercial, pentru neguțători.
Urmează zona de deal și podiș, evidențiată în partea de sud-vest, mai redusă ca dimensiune, formată din Dealurile Bistriței, în extrema sudică, unde se află și reședința Bistrița și pe unde trece și răul Bistrița, iar mai sus Dealurile Năsăudului, după denumirea localității Năsăud.
Zona de câmpie și luncă este marcată goală, zona de deal și podiș este redată prin texură punctată, iar zona de munte este reprezentată prin textură în grilaj, respectiv linii paralele verticale suprapuse altora orizontale.
În colțul din stânga jos al paginii se află o săgetă cu vârful în sus, indicând Nordul geografic.
Date suplimentare
Judeţul Bistriţa-Năsăud se află în Transilvania şi are reşedinţa la Bistriţa. Se învecinează cu judeţul Maramureş la nord, cu Suceava la est, la sud cu judeţul Mureş, iar la vest cu judeţul Cluj.
Relieful este preponderent muntos şi deluros, dar are în componenţă şi zone de câmpie şi de luncă. Lunca este o porţiune umedă din jurul unui râu. Zona montană cuprinde o parte din Carpaţii Orientali, cu masivul Ţibleş, cu vârful Măgura Ţibleşului, de origine vulcanică. Pe lângă Munţii Ţibleşului, care se află în nordul judeţului, mai avem Munţii Rodnei din nord-estul judeţului, care cuprind şi vârful Ineu, cel mai înalt punct din judeţ. Munţii Bârgăului, tot de origine vulcanică sunt amplasaţi în estul judeţului, iar Munţii Călimani se află la sud de Munţii Bârgăului. Cel mai înalt vârf din Munţii Călimani, de pe teritoriul județului, este Bistriciorul, cu altitudinea de o mie nouă sute nouăzeci de metri. Dealurile se întâlnesc în partea centrală, sudică şi vestică a judeţului. Exemple de dealuri sunt Dealurile Năsăudului, Dealurile Bistriţei, Piemontul Călimanilor şi Culmea Şieului. Partea vestică a judeţului este o zonă de câmpie mai înaltă. La nord de zona de câmpie este valea Someşului, iar în sud se află valea Mureşului.
Judeţul Bistriţa-Năsăud are suprafaţa de cinci mii trei sute cincizeci și cinci de kilometri pătraţi şi are aproximativ două sute șaptezeci și opt de mii de locuitori, care sunt aşezaţi în patru oraşe şi mai multe comune şi sate. Oraşele judeţului Bistriţa-Năsăud sunt: municipiul Bistriţa, care este şi reşedinţa de judeţ, Beclean, Năsăud şi Sângeorz-Băi, care este un important punct turistic.
În judeţul Bistriţa-Năsăud se găsesc zăcăminte de metale neferoase, de sare, de gaze naturale, dar şi de materiale de construcţii. O altă resursă importantă a judeţului o reprezintă apele minerale, care atrag mulţi turişti.
Deoarece relieful judeţului este predominant muntos, întâlnim diverse animale sălbatice mai speciale, cum ar fi cocoşul de munte, cerbul carpatin, care este şi specie protejată, dar şi vulturul negru.
Are o vastă reţea de transport, care asigură legătura cu oraşe importante ale ţării. E important de menţionat că judeţul Bistriţa-Năsăud mai este numit şi poarta Transilvaniei, deoarece aici este graniţa dintre Regiunile Transilvania și Moldova. Prin reţeaua de căi ferate, locuitorii judeţului au acces facil la oraşe precum Cluj, Baia-Mare, sau chiar Bucureşti, capitala României.
Turismul este o ramură importantă a judeţului. Locurile cele mai vizitate sunt staţiunea balneoclimaterică de la Sângeorz-Băi, Valea Someşului Mare, Casa Memorială Liviu Rebreanu, Casa Memorială George Coşbuc şi Parcul Naţional Munţii Rodnei. Alte obiective turistice sunt: ruinele cetăţii Rodnei, Turnul Dogarilor din Bistriţa, Casa Argintarului din Bistriţa şi ruinele Cetăţii Ciceului.
Pe lângă turism, economia este ajutată şi de alte ramuri ale industriei. În judeţul Bistriţa-Năsăud se găseşte cea mai importantă fabrică de cabluri din România, care are peste trei mii de angajaţi. În plus, mai este prezentă şi industria metalurgică, adică de prelucrare a metalelor, industria maselor plastice, industria textilă şi cea alimentară.
Ştiaţi că în judeţul Bistriţa-Năsăud, în localitatea Colibiţa este cel mai curat aer din România? În plus, aerul bogat în ozon din această regiune este recunoscut ca fiind vindecător de diverse boli ale aparatului respirator.
Bibliografie
- Descopera Colibita, locul cu cel mai curat aer din tara
- Judetul Bistrita-Nasaud
- Luncă – Wikipedia
- Sangeorz-Bai – Informatii Oras Statiune Balneara Sangeorz-Bai, Bistrita
- Județul Bistrița-Năsăud – Wikipedia
- Categorie:Râuri din județul Bistrița-Năsăud – Wikipedia
Descarcă imaginea
https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2021/03/0017.jpg
