Descrierea imaginii

Imaginea prezintă harta județului Bistriţa-Năsăud, situat în partea nordică a țării, delimitat de județele vecine printr-o linie îngroșată, neregulată și închisă.

Județele vecine sunt: la nord – Maramureș, în est – Suceava, sud  – Mureș, la vest și sud-vest – Cluj.

În partea central sudică este ilustrat orașul reședintă de județ, respectiv Bistrița, marcat printr-un pătrat plin în relief.

Harta prezintă rețeaua hidrografică a județului Bistriţa-Năsăud, respectiv apele sau principalele fluvii care traversează teritoriul, redate prin linii mai subțiri, ondulate, alături de cele mai mari lacuri, marcate prin cercuri goale, și cele mai importate orașe economice și culturale din județ, pe lângă reședință, care are cea mai densă populație și este și centrul administrativ și politic, acestea din urmă fiind evidențiate prin pătrate îngroșate, mai reduse ca dimensiune decât cel al reședinței.

Apele izvorăsc din munții din est și nord și sud-est, cel important fiind Someșul Mare, care are și cei mai muți afluenți, precum urmează de la vest la est: în partea de nord râurile – Runc, Sălăuța și Rebra; în partea sudică râurile – Meleș cu afluentul său Apatiu, Dipșa, apoi afluenții Bistriței, respectiv Șieu, Budac și Bârgău mai sus, în est. Bistrița este ce mai important afluent al Someșului Mare, din acest județ,  aproape de obârșia sa, la est, în nordul Munților Călimani, fiind amenajat Lacul Colibița, de acumulare.

Orașele redate sunt cele cu o populație de cel mult douăzeci de mii de locuitori, respectiv Beclean, în partea centrl vestică, și Năsăud, în centru, ambele traversate de Someșul Mare,împreună cu Sângeorz-Băi,, în nord-est, cu o populație mult mai redusă, dar care este un important oraș turistic, datorită resurselor naturale balneoclimaterice ce îi conferă statutul de stațiune montană renumită pentru climat și ape minerale.

În colțul din stânga jos al paginii se află o săgetă cu vârful în sus, indicând Nordul geografic.

Date suplimentare

Judeţul Bistriţa-Năsăud se află în Transilvania şi are reşedinţa la Bistriţa. Se învecinează cu judeţul Maramureş la nord, cu Suceava la est, la sud cu judeţul Mureş, iar la vest cu judeţul Cluj.

Relieful fiind preponderent muntos şi fragmentat, reţeaua hidrografică este bine dezvoltată. Aici întâlnim râuri, izvoare de apă minerală, dar şi lacuri. Cel mai important râu din judeţ este Someşul Mare, dar nici râul Bistriţa nu e de neglijat. Alte râuri din judeţ sunt Agriş, Alunişu, Baia, Bârgău şi Lechinţa. Dintre lacurile judeţului, amintim lacurile glaciare Lala Mică şi Lala Mare din Munţii Rodnei, dar  şi lacul Tăul Zânelor din Munţii Călimani. De asemenea, un lac de acumulare important este Colibiţa, de pe râul Bistriţa. Izvoare de ape minerale se găsesc la Sângeorz-Băi, Anieş, Valea Vinului şi Lunca Ilvei.

Judeţul Bistriţa-Năsăud are suprafaţa de cinci mii trei sute cincizeci și cinci de kilometri pătraţi şi are aproximativ două sute șaptezeci și opt de mii de locuitori, care sunt aşezaţi în patru oraşe şi mai multe comune şi sate. Oraşele judeţului Bistriţa-Năsăud sunt: municipiul Bistriţa, care este şi reşedinţa de judeţ, Beclean, Năsăud şi Sângeorz-Băi, care este un important punct turistic.

În judeţul Bistriţa-Năsăud se găsesc zăcăminte de metale neferoase, de sare, de gaze naturale, dar şi de materiale de construcţii. O altă resursă importantă a judeţului o reprezintă apele minerale, care atrag mulţi turişti.

Deoarece relieful judeţului este predominant muntos, întâlnim diverse animale sălbatice mai speciale, cum ar fi cocoşul de munte, cerbul carpatin, care este şi specie protejată, dar şi vulturul negru.

Are o vastă reţea de transport, care asigură legătura cu oraşe importante ale ţării. E important de menţionat că judeţul Bistriţa-Năsăud mai este numit şi poarta Transilvaniei, deoarece aici este graniţa dintre Regiunile Transilvania și Moldova. Prin reţeaua de căi ferate, locuitorii judeţului au acces facil la oraşe precum Cluj, Baia-Mare, sau chiar Bucureşti, capitala României.

Turismul este o ramură importantă a judeţului. Locurile cele mai vizitate sunt staţiunea balneoclimaterică de la Sângeorz-Băi, Valea Someşului Mare, Casa Memorială Liviu Rebreanu, Casa Memorială George Coşbuc şi Parcul Naţional Munţii Rodnei. Alte obiective turistice sunt: ruinele cetăţii Rodnei, Turnul Dogarilor din Bistriţa, Casa Argintarului din Bistriţa şi ruinele Cetăţii Ciceului. 

Pe lângă turism, economia este ajutată şi de alte ramuri ale industriei. În judeţul Bistriţa-Năsăud se găseşte cea mai importantă fabrică de cabluri din România, care are peste trei mii de angajaţi. În plus, mai este prezentă şi industria metalurgică, adică de prelucrare a metalelor, industria maselor plastice, industria textilă şi cea alimentară.

Ştiaţi că în judeţul Bistriţa-Năsăud, în localitatea Colibiţa este cel mai curat aer din România? În plus, aerul bogat în ozon din această regiune este recunoscut ca fiind vindecător de diverse boli ale aparatului respirator.

Bibliografie

  1. Descopera Colibita, locul cu cel mai curat aer din tara 
  2. Judetul Bistrita-Nasaud 
  3. Luncă – Wikipedia 
  4. Sangeorz-Bai – Informatii Oras Statiune Balneara Sangeorz-Bai, Bistrita 
  5. Județul Bistrița-Năsăud – Wikipedia 
  6. Categorie:Râuri din județul Bistrița-Năsăud – Wikipedia 

Descarcă imaginea

https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2021/04/0016.jpg