Descrierea imaginii
Imaginea prezintă harta județului Bacău, situat în partea estică a țării, delimitat de județele vecine printr-o linie îngroșată, neregulată și închisă.
Punctele cardinale se explică astfel: nordul este sus, sudul este jos, estul este la dreapta, vestul este la stânga.
Județele vecine sunt: la nord – Neamț, în est – Vaslui, sud – Vrancea, la sud-vest – Covasna, în nord-vest – Harghita.
În partea central estică este ilustrat orașul reședintă de județ, respectiv Bacău, marcat printr-un pătrat plin în relief.
Harta prezintă formele de relief dominante pe suprafața județului Bacău, respectiv zona de munte, la limita vestică și sud-vestică a județului, unde sunt se află porțiuni din Munții Tarcăului (nord-vest), Ciucului (central-vest), Nemirei (sud-vest) și Cașinului, integrali, în sud și zona subcarpatică sau de podiș.
Cele mai mari altitudini de pe teritoriul județului se întâlnesc în zona montană nord și sud vestică, în Munții Tarcăului la vârful Grindușul de o mie șase sute șaizeci și patru de metri și în sud în Munții Nemirei în vârful Nemira Mare de o mie șase sute patruzeci și nouă de metri.
Urmează zona subcarpatică sau de podiș, cu înălțimi ce ating nouă sute optzeci și patru de metri în vârful Măgura din Munții Berzunți, partea centrală, aproape de localitatea Târgu Ocna,și coboară înspre sud și sud est spre Podișul Bârladului și Colinele Tutovei.
Lunca Siretului are cele mai joase altitudini și se întinde de la nord la sud-est pe o fâșie îngustă ce trece prin reședință și marchează și fluviul în sine.
Zona de câmpie și luncă este marcată goală, zona de deal și podiș este redată prin texură punctată, iar zona de munte este reprezentată prin textură în grilaj, respectiv linii paralele verticale suprapuse altora orizontale.
În colțul din dreapta sus al paginii se află o săgetă cu vârful în sus, indicând Nordul geografic.
Date suplimentare
Acest judeţ este situat în Moldova, la est de Carpaţii Orientali şi are ca reşedinţă municipiul Bacău. La nord se învecinează cu judeţul Neamţ, la est cu judeţul Vaslui, la sud cu judeţul Vrancea, iar la vest cu judeţele Harghita şi Covasna.
Are un relief variat, care cuprinde munţi, văi şi câmpii. Altitudinea scade treptat de la vest la est. Zona muntoasă cuprinde partea central-estică a Carpaţilor Orientali, cu munţii Tarcăului, Oituzului, Goşmanului şi Munţii Berzunți. Cel mai înalt vârf este Vârful Grinduşul-Tarbăuş din Munţii Tarcăului, cu altitudinea de o mie șase sute șaizeci și doi de metri. Partea vestică a judeţului este încadrată în depresiunea Trotuşului, o depresiune cu văi largi, şi are în jur Munţii Oituzului. Zona de deal cuprinde Subcarpaţii Orientali, depresiunea Tazlău-Caşin şi o parte din Podişul Bârladului, dar şi o parte din Lunca Siretului. În partea estică avem altitudini mici, de până la o sută de metrii, în Valea Siretului.
Suprafaţa judeţului este de patru mii patru sute zece kilometri pătraţi şi găzduieşte peste șase sute zece mii de locuitori. Este bine de ştiut că aproape patruzeci la sută din teritoriul judeţului Bacău este ocupat de păduri de fag, stejar, brad pin şi molid. Aceste păduri reprezintă o mare parte din bogăţiile judeţului. Cuprinde trei municipii: Bacău, care este şi reşedinţa de judeţ, Oneşti, care este al doilea ca şi mărime din judeţ, şi municipiul Moineşti. Oraşe importante sunt Comăneşti, Dărmăneşti, Slănic-Moldova, şi Târgu-Ocna.
Judeţul Bacău este bogat în resurse naturale. Aici se găseşte petrol, sare, cărbuni, dar şi materiale de construcţii. Pentru că are resurse petroliere, industria este reprezentată, printre altele, de prelucrarea ţiţeiului, care are loc la rafinăria de la Dărmăneşti. Din ţiţeiul extras se obţin produse petroliere secundare. Nu se obţin combustibili precum benzină sau motorină, ci vaselină şi alte uleiuri care se folosesc pentru ungerea pieselor mecanice. Pe lângă prelucrarea petrolului, în industria judeţului Bacău, un rol important îl are şi industria de lemn şi de hârtie, industria textilă şi chiar şi industria aeronautică.
Reţeaua de transporturi include transportul în comun, alcătuit din linii de autobuz care circulă între cartierele municipiului Bacău, dar şi între cele mai importante localităţi ale judeţului. Transportul de persoane şi de mărfuri mai este completat şi de o reţea de căi ferate, precum şi de Aeroportul Internaţional George Enescu.
Turismul este un alt punct forte al judeţului Bacău. Se pot vizita staţiuni balneare, adică locuri cu izvoare de ape curative, adică ape cu efect terapeutic în tratarea unor boli. Exemple de staţiuni balneare din judeţul Bacău sunt staţiunea balneară Slănic-Moldova, staţiunea Poiana Sărată şi Poiana Uzului. Alte atracţii turistice ale judeţului Bacău sunt Muzeul de Ştiinţe ale Naturii Ion Borcea, Muzeul de Istorie, Casa Memorială George Bacovia şi Casa Memorială Nicu Enea.
În judeţul Bacău sunt două universităţi: Universitatea George Bacovia şi Universitatea Vasile Alecsandri.
Cele mai importante personalităţi născute în judeţul Bacău sunt: Vasile Alecsandri, poet şi dramaturg, George Bacovia, poet şi prozator, Radu Beligan, poet şi actor, care este bine cunoscut printre iubitorii de teatru radiofonic, dar şi părintele Constantin Galeriu, care a fost unul dintre cei mai importanţi profesori de teologie ortodoxă. Desigur, nu putem uita nici de Nadia Comăneci, una din cele mai mari gimnaste din secolul al douăzecilea.
Ştiaţi că în Bacău se află cea mai mare catedrală catolică din Europa de est? Aceasta are înălţimea de șaptezeci și șapte de metri şi este în centrul municipiului.
Bibliografie
- Catedrala Catolica Sfintii Petru si Pavel
- Listă de personalități născute în județul Bacău – Wikipedia
- Județul Bacău – Wikipedia
- BACĂU: scurtă prezentare a judeţului | Doza de bine
- Judetul Bacau – GEOGRAFIA ROMANIEI
Descarcă imaginea
https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2021/03/0013.jpg
