Descrierea imaginii
Imaginea prezintă harta României, redată goală, după cedarea teritoriilor reprezentate prin textură ondulată.
Teritoriile cedate sunt Basarabia, în nord est, Nordul Transilvaniei, în centru și nord vest, alături de Cadrilater, situat în sud est.
Marea Neagră se află în marginea dreaptă a imaginii, și este evidențiată prin textură de linii subțiri, oblice și paralele.
Pe harta României sunt redate orașele reședință de județ, prin puncte mici, împreună cu orașul capitală, București, evidențiat printr-un punct îngroșat.
Date istorice
La data de 28 iunie 1940 Uniunea Sovietică a anexat, fără ca România să opună rezistență, Basarabia, nordul Bucovinei și ținutul Herța: Nordul Bucovinei, ținutul Herța și părțile de nord și de sud ale Basarabiei au fost încorporate Republicii Sovietice Socialiste Ucraina, iar restul Basarabiei a fost unit cu o parte a Republicii Sovietice Socialiste Autonome Moldovenești, constituind RSS Moldovenească la data de 2 august 1940. Teritoriile care au trecut sub suveranitate sovietică au însumat 50.762 de km², și aveau o populație de 3,9 milioane de locuitori. Atunci când URSS a înaintat României prima notă ultimativă prin care a solicitat evacuarea Basarabiei, în noaptea de 26-27 iunie, toate puterile consultate de România, adică Germania, Italia, Iugoslavia, Grecia, au îndemnat Bucureștiul să accepte ultimatumul sovietic. Cele două Consilii de Coroană ținute în 27 iunie au votat și ele pentru acceptare, hotârând că este preferabilă asigurarea continuității statale a țării decât angajarea într-un conflict militar cu URSS în condițiile în care pe plan diplomatic, politic și militar, România era, la data respectivă, aproape izolată. Actul de forță comis de Uniunea Sovietică i-a încurajat și pe alți vecini ai României să emită pretenții teritoriale și să acționeze într-o manieră similară, marcând începutul procesului de dezintegrare teritorială al statului român Bibliografie 1.
Astfel, având asigurat sprijinul Germaniei, Ungaria a pretins României în cadrul negocierilor româno-maghiare de la Turnu-Severin o suprafață de 69.000 de km² cu aproape 4 milioane de locuitori, însă eșecul acestor negocieri a impus așa-numitul arbitraj de la Viena la data de 30 august 1940, în cadrul căruia Hitler a impus cedarea de către România a părții de nord-vest a Transilvaniei, cu o suprafață de 43.492 de km² și 2,2 milioane de locuitori. Consiliul de Coroană convocat de regele Carol II, considerând că are de ales „între salvarea ființei politice a statului nostru și posibilitatea dispariției lui” Bibliografie 2, a votat acceptarea hotărârii de la Viena. În aceeași perioadă, pe fondul discuțiilor româno-maghiare, la data de 19 august au început și negocierile cu Bulgaria la Craiova, încheiate cu un tratat la data de 7 septembrie, și soldate cu cedarea de către România a Cadrilaterului (7412 km²). În luna septembrie a anului 1940, România Mare a încetat să existe.
Bibliografie
1. Cătălin Calafeteanu, „România, 1940: urmările unei nedreptăți”, în Historia, articol disponibil online la adresa: https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/romania-1940-urmarile-unei-nedreptati accesat în data de 10.12.2018.
2. Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român, București, Ed. Univers Enciclopedic, 2002, p. 355.
Descarcă imaginea
https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2018/12/RM276.png