Descrierea imaginii
Imaginea prezintă harta generală a Grădinii Cișmigiu din București, cu principalele alei de promenadă, redate prin linii goale, îngroșate, obiective de agrement, stații și repere.
Pentru a putea fi interpretată corect, harta trebuie îndreptată spre nord, cum indică săgeta de sus.
Străzile dimprejurul parcului sunt redate cu linie punctată.
Stațiile de autobuz, din imediata apropiere de ieșirile din parc, sunt reprezentate prin pătrate pline în relief.
În partea nordică, sus, în marginea stângă, se află un lăcaș de cult ortodox, denumit Schitu Măgureanu, fiind redat pe hartă printr-o cruce îngroșată.
Este urmat, tot în nord, situat central, de Palatul Crețulescu, iar în partea de nord-est, de Universitatea de Muzică, obiective redate prin buline pline în relief.
Un asemenea obiectiv este și Colegiul Național Gheorghe Lazăr, situat în colțul din stânga, jos.
Locuri cu semnificație istorică de natură biogeografică, cum este „La Movilă”, în patea de sus, sau de natură istorică, cum este „La Cetate”, , în centru, sunt marcate pe hartă cu o stea îngroșată.
Debarcaderul de pe malul lacului, în centru, este redat printr-un dreptunghi vertical plin în relief.
Cele două poduri de peste Lacul Cișmigiu sunt evidențiate prin linie cu grilaj, îngroșată și scurtă.
Spațiul propriu-zis al Cișmigiului, format și arbori, peluze cu flori, locuri de joacă pentru copii, loc amenajat pentru câini și spații de relaxare pe iarbă, este reprezentat prin textură plină în relief.
Apele, respectiv lacul Cișmigiu și mica rezervație cu lebede și diferite specii de rațe, sunt evidențiate prin textură de linii orizontale și paralele.
Date istorice
Parcul Cișmigiu este cea mai veche grădină publică din București și se află în centrul orașului. Este amenajat în genul parcurilor engleze și are mai multe intrări: două prin bulevardul Regina Elisabeta, două prin bulevardul Schitu Măgureanu, una prin str. Știrbei Vodă.
În 1779, domnitorul Țării Românești, Alexandru Ipsilanti a poruncit construirea a două cișmele în București. Prima cișmea s-a făcut pe locul unde este astăzi grădina dinspre strada Știrbei Vodă. Balta apărută era un focar de infecție în mijlocul orașului. În vecinătatea acestei cișmele și-a ridicat o reședință Dumitru Siulgi-basa, șeful lucrărilor peste cișmelele orașului, numit și “marele cișmegiu” (din cișmea + sufixul giu). El avea ca principală însărcinare supravegherea curgerii apelor. Treptat, în folclorul urban “lacul lui Dura Neguțătorul” dispare din toponimie și apare acela al “Cișmegiului”. Orașul nu s-a extins foarte mult către Vest din cauza inundațiilor aproape anuale care umflau lacul Cișmegiu (nivelul său creștea până la Cercul Militar de astăzi). În 1830, generalul Pavel Kiseleff a dispus secarea bălții și transformarea terenului într-o grădină publică. Lucrul acesta se petrece abia în timpul domniei lui Gheorghe Bibescu, în 1847, când a fost chemat grădinarul peisagist Wilhelm Mayer, fostul director al Grădinilor Imperiale din Viena, și însărcinat cu transformarea terenului insalubru într-o frumoasă grădină. Mayer a fost ajutat de grădinarul Franz Harer. Lucrările de înfrumusețare s-au încheiat în 1854, când s-a făcut și inaugurarea oficială a grădinii Cișmegiu [bibliografie 1]. Primul chioșc de ziare din București a fost montat la intrarea principală în Cişmigiu, refăcut, putând fi admirat şi astăzi. În Parcul Cișmigiu se află și ruinele unei mănăstiri (“La Cetate”) construite de logofătul Văcărescu în 1756, din cadrul căreia pornea un tunel secret ce lega Palatul Crețulescu de malul Dâmboviței. [bibliografie 2]. Din 1953 în parc nu a mai avut loc o reabilitare majoră integrată, în schimb a suferit o serie de intervenții neautorizate, care au dus la degradarea unor anumite zone și care afectează din punct de vedere funcțional, estetic și siguranța vizitatorilor [bibliografie 3.]În zilele noastre întâlnim ca puncte de interes sunt grădina de trandafiri, rondul roman, colțul șahiștilor, colțul copiilor, izvorul lui Eminescu și colțul cu arbori și arbuști – unde putem întâlni exemplare precum pinul roșu japonez, molidul roșu, platanul englezesc, Kaya, Nucșoara californiană. [bibliografie 4]
Bibliografie:
1. artline.ro, disponibil online la https://www.artline.ro/Istoria-Bucurestiului-si-Gradina-Cismigiu-13616-1-n.html accesat la 5 octombrie 2019
2. LIFE.RO, disponibil online la https://life.ro/curiozitati-despre-parcul-cismigiu/ accesat la 5 octombrie 2019
3.Ghid Turistic Romania, disponibil online la https://www.infoghidromania.com/parc_cismigiu_bucuresti.html accesat la 5 octombrie 2019
4. Ziare.com, disponibil online la http://www.ziare.com/vlad-alexandrescu/stiri-vlad-alexandrescu/reabilitarea-parcului-cismigiu-un-senator-usr-sustine-ca-se-va-transforma-intr-un-balci-cu-vegetatie-reactia-pmb-1571978 accesat la 5 octombrie 2019
Descarcă imaginea
https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2019/12/46._Ci200153migiu_complet.png
