fbpx

Descrierea imaginii

Imaginea prezintă harta generală a Grădinii Botanice Alexandru Borza din Cluj-Napoca, cu principalele alei de promenadă, redate prin linii goale, îngroșate, obiective naturale și culturale, stații și străzi, repere culturale și religioase și centre medicale.

Aleile poartă denumiri date de o personalitate sau eveniment legat de locul respectiv, de vreun monument sau clădire din imediata apropiere sau de vreun obiectiv natural reprezentativ.

Pentru a putea fi interpretată corect, harta trebuie îndreptată spre nord, cum indică săgeta de jos.

Arealul parcului este redat plin în relief, iar linia întreruptă din exterior, care înconjoară parcul, evidențiază bulevardul și străzile ce încadrează Grădina Botanică.

Linia întreruptă se taie în anumite puncte, care reprezintă intrările în Grădină.

În nord se întinde, de la stânga la dreapta, Strada Ion Creangă.

După stația Victor Babeș, din colțul nord vestic, se continuă pănâ în sud, cu Strada Louis Pasteur.

În nord vest se află Strada Republicii, care este continuată printr-o curbură, cu Strada Alexandru Borxa, ce mărginește Grădina, și se termină în sud est cu Strada Ceahlău.

În sud se întinde Strada Cireșilor, care intersectează în marginea vestică Strada Ceahlău.

Stațiile de autobuz, sunt evidențiată printr-un pătrat plin în relief și sunt amplasate astfel: în nord, marginea dreaptă, stația Ion Creangă, de lângă Institutul Oncologic Profesor Doctor Ion Chiricuţă, apoi, în marginea stângă, stația Victor Babeș, de lângă Clinica de Neurologie.

Mai jos, în vest, pe la mijlocul străzii Louis Pasteur este amplasată stația Spitalul de Boli Infecțioase, de langă Spitalul cu același nume.

Obiectivele turistice sunt evidențiate prin buline pline în relief, iar muzeul este redat prin stea îngroșată.

Obiectivele din cadrul Grădinii Boranice sunt următoarele: în partea de nord est a grădinii, aproape de intrarea principală, se află, sus, Muzeul Botanic al Universității Babeș Bolyai, redat prin stea îngroșată, urmat, mai jos de acesta, de Grădina Japoneză, amplasată central nordic, iar alături, în vecinătatea Muzeului, sunt amplasate și Serele Mici.

În partea de sud vest a Grădinii se află Turnul Grădinii Botance, iar alături, în est, sunt amenajate Serele Mari.

Reperele culturale sunt reprezentate prin triunghiuri pline în relief.

Din acestea fac parte: Universitatea Babeș-Bolyai Biologie și Geologie, situată în partea de nord vest, la intrarea în Grădină, iar lângă aceasta se află Institutul de Cercetări Biologice Cluj.

Acestea două sunt amplasate chiar în incinta Grădinii Botanice.

Restul reperelor culturale se află în afara Grădinii, după cum urmează: în partea de nord vest se situează Universitatea de Medicină și Farmacie catedra de microbiologie și biologie celulară, iar în nord, la mijlocul Străzii Ion Creangă, se află Universitatea de Medicină și Farmacie cu Facultatea de Farmacie.

În sudul Grădinii, pe centru, este amplasat Observatorul Astronomic.

Reperele religioase se compun din două biserici ortodoxe, respectiv, în vest, între stra Louis Pasteur și ZGrădină, se află Paraclisul Sfântul Stelian, din incinta Clinicii de Endocrinologie, urmat de Biserica Sfântul Dumitru, de lângă Institutul de Oncologie și în vecinătatea intrării principale din Grădina Botanică.

Centrele medicale sunt evidențiate prin plus-uri îngroșate și încadrate de un cerc.

În vest și nord vest, de sus în jos, de-a lungul străzii Louis Pasteur, sunt amplasate: Clinica de Neurologie, Clinica de Endocrinologie și Spitalul Clinic de Boli Infecțioase.

În nord est, lângă stația de autobuz Ion Creangă și Biserica Sfântul Dumitru, se află Institutul de Oncologie Profesor Doctor Ion Chiricuţă.

Date istorice

Ideea amenajării acestei superbe grădini datează încă din 1872, când Muzeul Național Ardelean a primit în dar o grădină bogată în arbuști și copaci de la contele Miko. Grădina s-a dezvoltat însa abia din 1920, când profesorul academician Alexandru Borza a refăcut proiectul grădinii oferindu-i imaginea pe care o cunoaștem în prezent. Astfel, sub îndrumarea marelui botanist clujean, grădina s-a extins și a fost împărțită în diferite sectoare ce găzduiau fie grădini în aer liber, fie sere, cu zeci de mii de soiuri de plante aduse din toate meridianele lumii. După turul făcut presei prin noua Grădină Botanică, în ziua de 25 iunie 1925, grădina a fost deschisă publicului. [bibliografie 1]

La ora actuală grădina botanică se întinde pe 14 hectare, unde cresc peste 10000 de plante, cei mai frumoși arbori și plante de pe toate continentele. Culese atât din teritorii cu climat tropical, cât și din regiuni temperate, aride sau arctice, plantele din aceasta grădină sunt plasate pe o suprafață divizata în 6 sectoare. De asemenea, gradina găzduiește 6 sere cu specii de plante rar întâlnite, precum și două grădini în aer liber. [bibliografie 2]

Una dintre ele este Grădina romană, cunoscută și sub denumirea de grădina lui Pliniu, dominată de zeița romană Ceres, statuie care este încadrată de două sicrie, toate descoperite în vechiul oraș roman Napoca. Aici se găsesc plantele care creșteau în orașele și satele romane. În afara zonei serelor este giganticul trunchi de copac secular, care a fost găsit în preajma stadionului “Ion Moina”, actualmente “Cluj Arena”. Trunchiul a fost adus în interiorul grădinii botanice în timpul modernizării stadionului. În cadrul grădinii, mai exact în sera acvatica, vizitatorii vor da de o planta care, cu siguranță, nu poate fi neglijată: un lotus colosal, cu frunze de până la 1,5 metri și cu o putere de susținere a unei greutăți de până la 30 de kilograme, adus tocmai din Jungla Amazoniană. Un fapt fascinant legat de această floare acvatica este că, deși înflorește din primăvară până în toamnă, florile sale rezistă doar o zi.

Una dintre atracțiile Grădini Botanice din Cluj este și Grădina Japoneză. Aceasta a fost construită între anii 1923-1924, în stilul gyo-no-niwa, un stil tradițional japonez și cuprinde un lac creat artificial în mijlocul căruia se află o mică insulă. Insula este unită de mal printr-un pod curbat la capătul căruia se află o poartă. De asemenea, pe partea opusă insulei se află un podeț din piatră. Farmecul acestei mici grădini este dat de faptul că toate construcțiile și amenajările din interiorul ei sunt realizate respectând stilul arhitectural tradițional japonez. [bibliografie 3]

La Grădina Botanică din Cluj vom mai găsi un Herbar, cel mai mare din România, cu peste 650000 de eșantioane de plante din toate regiunile lumii, cu o valoare științifică deosebită și un Muzeu Botanic, ambele aflate la dispoziția vizitatorilor și cercetătorilor. [bibliografie 4]

Bibliografie:

  1. Ediția de dimineață, disponibil online la https://editiadedimineata.ro/colectionarii-de-plante-o-vizita-la-gradina-botanica-alexandru-borza-din-cluj/ accesat la 8 octombrie 2019
  2. Blogul HotelGuru.ro, disponibil online la https://blog.hotelguru.ro/petrece-o-dupa-amiaza-de-neuitat-gradina-botanica-din-cluj-napoca/ accesat la 8 octombrie 2019
  3. Bună Dimineața, disponibil online la https://bunadimineata.ro/cluj/10-lucruri-interesante-despre-gradina-botanica-din-cluj-napoca/ accesat la 8 octombrie 2019
  4. i-Tour, disponibil online la https://www.i-tour.ro/gradina-botanica-alexandru-borza-din-cluj/ accesat la 8 octombrie 2019

Descarcă imaginea

https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2019/10/Botanic196131_Alexandru_Borza_complet.png