Descrierea imaginii

Imaginea prezintă fața unei persoane care exprimă emoția denumită furie. Această stare emoțională este reflectată în exterior, prin intermediul mimicii și expresiei faciale. Mușchii feței sunt în număr de patruzeci și doi, pentru a putea acționa, în funcție de emoția resimțită, elementele faciale: frunte, sprâncene, pleoape, nas, obraji, buze, bărbie.

Fața este ovală, redată goală, cu frunte lată și maxilar pătrățos. Urechile largi, de-o parte și de alta a marginii feței sunt redate ca două ovaluri alungite pe verticală și tăiate sau cutate de o linie curbă în partea de sus, desemnând pavilionul urechii. Nasul, pe centrul feței, este lung și se termină la bază, deasupra buzelor, cu un vârf bombat cu nări largi, de-o parte și de alta.

Sprâncenele de sub frunte sunt redate ca două linii înclinate spre nas, ușor curbate, colțurile din exterior fiind ridicate la nivelul tâmplelor, și pline în relief. Ochii sunt redați ca două ovale orizontale goale, în centrul cărora se află globul ocular evidențiat printr-un cerc îngroșat.

Gura de sub nas are buzele de sus și de jos lipite. Buza de sus este redată printr-o linie mai subțire și plină în relief. Buza de jos este mai reliefată, bombată și redată printr-un semicerc gol, cu marginea curbată în partea de jos.

Părul de pe cap este scurt, începând de la limita frunții, și de-o parte și de alta încadrează fața pănă deasupra urechilor, în stânga și în dreapta, fiind redat prin textură de linii frânte, orizontale și paralele.

În cazul furiei, fruntea este intens încrețită, mai ales în punctul central dintre sprâncene, deasupra nasului. Această încrețire este redată prin cinci linii scurte și curbe din centrul frunții, jos, între sprâncene.

Sprâncenele sunt ridicate spre tâmple și coborâte cu colțurile arcuite înspre nas, reprezentând încruntare. Ochii sunt ușor îngustați de pungile de sub aceștia care devin mai proeminente, fiind trase spre ochi de mușchii aflați sub ele. Gura are buzele suprapuse neuniform, astfel că, buza de sus este acoperită mai mult de buza de jos ieșită în exterior. Buza de jos pare mai mare, mai bombată și mai plină, datorită mușchilor de sub ea, de la bărbie, care o împinge mai înafară. Bărbia este încrețită de mușchi, pielea fiind împinsă în sus, sub buza de jos. Acest lucru se observă din altă cută, redată cu linie curbă sub gură.

Gura este închisă, iar colțurile din stânga și dreapta gurii sunt ușor coborâte aici, încadrate de gropi și cute, redate prin câte o linie curbă în dreapta și în stânga gurii. Acest lucru se datorează pielii întinse spre exterior și ridicate spre pomeți.

Date suplimentare

Din punct de vedere etimologic, înțelesul termenului emoție este impulsul care induce acțiuni ale ființelor.

În psihologie, emoțiile sunt definite ca fiind acele sentimente sau percepții asupra elementelor și relațiilor realității sau imaginației. Aceste sentimente sunt exprimate fizic prin anumite funcții fiziologice, cum ar fi modificări ale respirației, transpirație sau alterări ale ritmului cardiac și includ unele reacții comportamentale, cum ar fi relaxarea, bunăstarea, anxietatea, stresul, depresia, agresivitatea sau plânsul.

Cu ajutorul emoțiilor oamenii pot stabili mai multe comportamente de adaptare pentru organism. De exemplu starea de atac, evadare, căutare a confortului, ajutarea oamenilor, etc.

Emoțiile se manifestă, de asemenea, prin schimbări semnificative ale tonului și modulației vocii. Aceste schimbări comportamentale sunt importante deoarece ajută la comunicarea emoțiilor celorlalțI oameni.

Emoțiile sunt o stare psihologică complexă care implică trei componente distincte: o experiență subiectivă, un răspuns fiziologic și un răspuns comportamental sau expresiv.

Ființa umană este o ființă foarte complexă care poate trece printr-o mare varietate de emoții. Una dintre acestea este furia

Furia apare atunci când persoana este supusă unor situații care produc o acțiune sau o aversiune. Când oamenii se simt furioși, atenția se concentrează asupra obiectului sau persoanei care a instigat acest sentiment, și sistemul de apărare este activat. Adesea, această emoție este asociată cu agresivitatea și/sau violența.

Furia apare în urma evaluării situației și a importanței acesteia pentru propria persoana.

În cadrul evaluării situației, caracteristicile stimulului instigator (stimul care provoacă această emoție) au o relevanță deosebită. Acest stimul este nou, nu este familiar și apare brusc, ceea ce face dificil să îi fie prezisă apariția. Toate aceste caracteristici îi fac pe oameni să se simtă lipsiți de apărare în fața evenimentului asupra căruia au foarte puțin control. 

În ceea ce privește evaluarea situațiilor care generează furie, este considerat că aceasta are o mare importanță pentru persoană. Ceea ce îi face pe oameni să acționeze cu un grad ridicat de urgență. Aceeași urgență va conduce la posibilitatea de a înfrunta aceste situații. Ori de câte ori oamenii simt furie, aceștia identifică o altă persoană ca fiind cauza sau instigatorul situației și consideră acțiunile acestora ca fiind intenționate. Adică,  există o motivație.

Trebuie avut în vedere faptul că furia apare numai atunci când oamenii consideră că pot exercita un anumit control asupra consecințelor evenimentului.

Acțiunile și comportamentele pe care le întreprind persoanele furioase, precum și manifestările explicite ale acestui sentiment, vor fi modulate de norme sociale și etice. Ceea ce va face ca sentimentul de furie să prezinte mari diferențe de la o persoană la alta.

În principiu, furia are următoarele funcții: facilitează dezvoltarea rapidă a inițiativelor de apărare și atac în situații neplăcute sau frustrante, crește nivelul de activitate al persoanei, crește vigoarea comportamentelor, reglementează interacțiunile sociale.

Această emoție este trăită ca un sentiment foarte intens și neplăcut, energiile persoanei care se află sub influența acesteia  sunt resimțite ca fiind duble. Experiența constantă a furiei poate da naștere altor emoții foarte variate inclusiv, exasperare sau indignare. Aceste emoții și sentimente sunt de obicei însoțite de comportamente aproape nereflexive, un bun indicator al faptului că persoanele furioase nu sunt foarte eficiente atunci când este vorba de utilizarea resurselor cognitive.

Furia recrutează toate resursele corpului, concentrând atenția asupra factorilor declanșatori ai acesteia, întrerupând toate activitățile în curs de desfășurare ale sistemului  cognitiv intern. Obiectivul principal al persoanei furioase este distrugerea obstacolului care o împiedică să ajungă la acesta. Această motivație este cea care, de cele mai multe ori, face mai ușor pentru persoanele care se află în această stare afectivă să poată întreprinde acțiuni aproape imposibile.

Bibliografie

  1. https://institutosalamanca.com/blog/las-emociones-y-su-importancia-en-la-psicologia/ (accesat 25.06.2021)
  2.  https://www.discapnet.es/areas-tematicas/salud/recursos/guia-de-las-emociones/ira (accesat 25.06.2021)

Descarcă imaginea

https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2021/07/0007.jpg