Descrierea imaginii
Imaginea prezintă fața unei persoane care exprimă emoția denumită dispreț. Această stare emoțională este reflectată în exterior, prin intermediul mimicii și expresiei faciale. Mușchii feței sunt în număr de patruzeci și doi, pentru a putea acționa, în funcție de emoția resimțită, elementele faciale: frunte, sprâncene, pleoape, nas, obraji, buze, bărbie.
Fața este ovală, redată goală, cu frunte lată și maxilar pătrățos. Urechile largi, de-o parte și de alta a marginii feței sunt redate ca două ovaluri alungite pe verticală, desemnând pavilionul urechii. Nasul, pe centrul feței, este lung și se termină la bază, deasupra buzelor, cu un vârf bombat cu nări largi, de-o parte și de alta.
Sprâncenele de sub frunte sunt redate ca două linii ușor înclinate înspre nas, pline în relief, cu colțurile dispre tâmple mult arcuite și ridicate. Ochii sunt redați ca două ovale orizontale goale, foarte aplatizate, în centrul cărora se află globul ocular evidențiat printr-un cerc îngroșat. Persoana privește de sus ceva sau pe cineva aflat mai jos.
Gura de sub nas este închisă, cu buzele lipite, cea de jos, mai plină, fiind redată goală, iar cea de sus, mai subțire, evidențiată printr-o linie ondulată îngroșată, cu colțurile din dreapta și din stânga gurii mult arcuite în sus. Aceasta desemnează un rânjet, adică un zâmbet răutăcios cu nuanțe de ironie sau chiar sarcasm. De obicei, rânjetul este însoțit de apropierea ușoară pleoapelor și de ridicarea unei sprâncene.
Părul de pe cap este tuns scurt, începând de la limita frunții, și de-o parte și de alta încadrează fața pănă deasupra urechilor, în stânga și în dreapta, și este redat plin în relief.
În cazul disprețului, ochii sunt foarte mult îngustați de pleoapele de sus și de jos care încadrează ochiul. Pungile de sub aceștia devin mai proeminente, fiind trase spre ochi de mușchii aflați sub ele și redate prin câte o linie scurtă și înclinată înspre nas, de-o parte și de alta a părții de jos a ochilor. Pleoapele de sus foarte coborâte peste ochi sunt evidențiate prin câte o linie scurtă și orizontală, deasupra ochilor, imediat sub sprâncene.
Gura este închisă cu colțurile ridicate de mușchii laterali, care întind pielea din dreapta și stânga gurii și o trag spre pomeții de sus. Obrajii se umflă, devin mult mai proeminenți și evidențiați prin câte o linie întreruptă și curbată spre colțurile gurii.
Date suplimentare
Din punct de vedere etimologic, înțelesul termenului emoție este impulsul care induce acțiuni ale ființelor.
În psihologie, emoțiile sunt definite ca fiind acele sentimente sau percepții asupra elementelor și relațiilor realității sau imaginației. Aceste sentimente sunt exprimate fizic prin anumite funcții fiziologice, cum ar fi modificări ale respirației, transpirație sau alterări ale ritmului cardiac și includ unele reacții comportamentale, cum ar fi relaxarea, bunăstarea, anxietatea, stresul, depresia, agresivitatea sau plânsul.
Cu ajutorul emoțiilor oamenii pot stabili mai multe comportamente de adaptare pentru organism. De exemplu starea de atac, evadare, căutare a confortului, ajutarea oamenilor, etc.
Emoțiile se manifestă, de asemenea, prin schimbări semnificative ale tonului și modulației vocii. Aceste schimbări comportamentale sunt importante deoarece ajută la comunicarea emoțiilor celorlalțI oameni.
Emoțiile sunt o stare psihologică complexă care implică trei componente distincte: o experiență subiectivă, un răspuns fiziologic și un răspuns comportamental sau expresiv.
Ființa umană este o ființă foarte complexă care poate trece printr-o mare varietate de emoții. Una dintre acestea este disprețul.
Disprețul este o reacție la o situație specifică, în general la comportamentul unei persoane sau a unui grup. O persoană poate simți dispreț pentru că a fost profund rănită, insultată sau umilită. De asemenea, poate simți dispreț față de cineva care a încălcat un cod moral. De fapt, disprețul este o „emoție morală” care, spre deosebire de alte emoții, reprezintă un răspuns la ceea ce persoana consideră o transgresiune a limitelor și normelor, fie acestea sociale sau personale.
Disprețul este opusul empatiei. Acesta implică o atitudine de aroganță și superioritate cu care celălalt este judecat. Empatia alimentează legăturile relaționale în timp ce disprețul le rupe.
Disprețul face parte din „triada ostilității” alături de furie și dezgust. Prin urmare, acesta este o emoție complexă care se bazează pe o evaluare negativă a valorii unei persoane, care, stârnește de asemenea și sentimente de ostilitate.
În multe situații, disprețul și furia merg mână în mână, deci este dificil să se determine unde se termină o emoție și unde începe cealaltă. Ambele emoții au o origine comună: vina. O persoană disprețuiește sau este furioasă pe o altă persoana pentru ca o învinovățește pentru ceva. În cazul furiei, persoana învinovățită este acuzată că a făcut intenționat ceva considerat greșit. În cazul disprețului, această persoană este învinovățită pentru incompetența sau imoralitatea sa. În cazul furiei, este făcută o atribuire situațională a vinei, în timp ce în cazul disprețului, această atribuire este dispozițională.
Acesta este motivul pentru care, atunci când o persoană simte dispreț față de altcineva, aceasta poate crede că acea persoană nici nu merită atenția sa. Este un model diferit de evaluare, deoarece implică faptul că persoana disprețuitoare a renunțat, considerând că persoana disprețuită nu este suficient de bună, că nu se poate schimba și / sau că nu merită să îi aloce din energia și timpul său.
Disprețul este o emoție care exclude. Acesta face loc indiferenței și încearcă să scoată persoana disprețuită din viața socială.
Disprețul este o excepție de la șablonul emoțiilor . Funcția sa nu este de a stabili legături, ci, dacă este posibil, de a lărgi sau menține distanța dintre oameni și de a rupe orice lanț de intimitate.
Disprețul nu depinde doar de ceea ce i se întâmplă unei persoane; nu este o emoție reactivă, ci depinde și de modul în care persoana procesează situațiile date. Disprețul poate fi considerat ca fiind o trăsătură de personalitate. Persoanele mai empatice tind să simtă mai puțin dispreț mai degrabă încercând să îi înțeleagă pe ceilalți, decât să-i judece. Disprețul este tendința unor oameni de a se distanța și de a respinge persoanele care le încalcă standardele. Astfel, aceștia sunt oameni experți în a-i privi de sus pe ceilalți, cu un gest de respingere și dezgust, care apoi se îndepărtează având un aer de superioritate, fără a spune nimic sau aruncând câteva cuvinte care pot distruge stima de sine a persoanei disprețuite.
Bibliografie
- https://institutosalamanca.com/blog/las-emociones-y-su-importancia-en-la-psicologia/ (accesat 25.06.2021)
- https://rinconpsicologia.com/que-es-el-desprecio/ (accesat 17.07.2021)
Descarcă imaginea
https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2021/08/0016.jpg
