Descrierea imaginii
Imaginea prezintă Podul Regele Carol Întâi, denumit Anghel Saligny, în perioada comunistă, ce servește atât traficului rutier cât și celui feroviar, privit din lateral.
Podul asigură trecerea vehiculelor peste Dunăre, fâcând legătura între Feteși și Cernavodă, ulterior și între București și Constanța, pentru linia feroviară aflată în partea inferioară.
Deasupra căii feroviare se află șoseaua rutieră cu două benzi de circulație.
Formele înalte și triunghiulare, cu vârfuri ascuțite, aflate de-a lungul podului, fac parte din suprastructură, realizată din piloni de grinzi metalice cu zăbrele, conectate între ele prin corzi metalice de susținere, denumite hobane, întinse de fiecare pilon superior, alături de cabluri electrice de comunicare.
Suprastructura este redată prin textură de grilaj, linii paralele, înclinate spre dreapta, suprapuse altora înclinate spre stânga.
Infrastructura o reprezintă construcția bazei podului, respectiv stâlpii masivi din beton armat, denumiți pioți, care sprijină întregul monument și susține greutatea suprastructurii, și care sunt fixați în pământ în poziție verticală , fiind redați prin dreptunghiuri verticale, subțiri și pline în relief.
Piloți de la fundație se continuă spre punte cu picioare de beton denumite pile cu funcție de rezemare.
Pilele încadrează deschideri, adică distanțele pe orizontală dintre două pile consecutive, astfel podul este format dintr-o succesiune de pilă, deschidere, pilă, deschidere.
De aceea, aceată succesiune este evidențiată aici prin urcușuri cu vârf ascuțit, adică pilele și coborâșuri mai late, adică deschiderile.
Tot din infrastructură face parte puntea podului, cu șoseua, calea ferată și trotuarul, situată între suprastructură și bază, redată printr-o linie îngroșată și orizontală.
Capetele podului, formate din ziduri betonate înalte și groase, stânga și dreapta, sunt evidențiați prin două dreptunghiuri verticale, pline în relief, cu vârf îngust.
Date istorice
Ideea construirii unui pod la Cernavodă a circulat în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în scopul asigurării unei legături directe cu Marea Neagră pentru schimburile comerciale, în condiţiile în care, Dunărea era improprie navigaţiei timp de patru luni pe an. Bibliografie 1
Construirea unii pod peste Dunăre între Giurgiu şi Ruse făcea parte dintr-un proiect mai amplu prin intermediul căruia liniile ferate române urmau a fi legate de cele din Bulgaria, uşurând comerţul până la Istanbul, pe ruta Russe-Yambol-Edirne (Adrianopol). Bibliografie 2
În 1873, Parlamentul a votat Legea podului peste Dunăre la Giurgiu, lege sancţionată de domnitorul Carol I. În baza acesteia urmau să fie discutate condiţiile de construire şi viitoarea joncţiune cu liniile ferate ale Bulgariei. Proiectul nu s-a mai realizat însă, întrucât zona Balcanilor a fost afectată de războiul ruso-turc. Ulterior, recunoaşterea independenţei României şi acordarea Dobrogei în urma tratatului de la Berlin (1878), construcţia podului a revenit în discuţie Bibliografie 3. Relaţiile economice ale României cu Dobrogea nou alipită impuneau realizarea unui pod peste Dunăre, pentru a strânge relaţiile cu aceasta şi pentru a ajunge uşor la portul Constanţa, oferind perspectiva ca cerealele să poată fi exportate şi iarna. Înainte de construcţia podului, legătura dintre Bucureşti şi Constanţa se făcea cu trenul până la Giurgiu sau Brăila, de unde se lua vaporul până la Cernavodă şi de aici încă un tren până la Constanţa, acţiune care, pe timpul iernii, era afectată de întârzierea vapoarelor, datorată vremii Bibliografie 4. Calea ferată dintre Cernavodă şi Constanţa fusese construită de compania britanică Black Sea Railway Company Limited, de la care a fost concesionată de statul român, pentru a putea demara modernizarea portului Constanţa şi a construirii podului peste Dunăre Bibliografie 5.
S-a hotărât organizarea unui concurs internaţional pentru a găsi proiectul podului. În 1883 s-a instituit prima comisie, din care făceau parte profesori din Berlin şi Paris, avându-l pe Anghel Saligny secretar. Au fost primite 8 proiecte, care au fost respinse pe motiv că nu îndeplineau calităţile cerute Bibliografie 6. A fost organizat un al doilea concurs, unde au fost depuse cinci proiecte, toate considerate, la fel, neconforme. În acest context, i s-a cerut lui Salingy, care avea pe atunci 32 de ani, să depună un proiect propriu. Bibliografie 7 În numai doi ani acesta, lucrând cu ingineri români, majoritatea foştii săi elevi de la Şcoala naţională de Poduri şi Şosele, a terminat proiectele podului. Bibliografie 8
Construcţia podului s-a desfăşurat în perioada 1890-1895, iar inaugurarea a avut loc în septembrie 1895, printr-o festivitate la care a participat regele Carol I. După ce s-a bătut ultimul nit, un nit de argint, podul a fost străbătut de două trenuri, timp în care Anghel Salingy, împreună cu echipa sa, a stat pe o şalupă sub pod, pentru a garanta rezistenţa acestuia Bibliografie 9. Podul a fost însoţit de lucrări anexe, pe linia ferată Feteşti-Cernavodă, între care marele pod peste Borcea, cu 3 deschideri de câte 140m şi viaducte la capetele celor două poduri peste Dunăre şi peste Baltă, cu 60 de deschideri de câte 42m până la 60m Bibliografie 10.
Podul construit de Anghel Salingy a fost folosit ca unică variantă de transport feroviar până în 1987, când un nou pod a fost construit, alături de cel vechi, şi, în paralele cu podul de cale ferată, a fost construit un pod rutier. Bibliografie 11
Bibliografie
1,2,3,4, 5: Cătălin Fudulu, Anghel Saligny (1854-1925). Aspecte din activitatea sa, Editura Institutului de Studii Politice şi Relaţii Internaţionale, Bucureşti, 2007, p. 41, 45, 46, 47, 48-49.
6,7: Ion Crişan, A. Saligny, Editura Tineretului, Bucureşti, 1959, p.88-89, 95.
8: N. Vasilescu Karpen, Vieaţa şi opera lui Anghel Saligny, Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului/Imprimeria Naţională Bucureşti, 1946, p. 3.
9: Mariana Iancu, Caznele podului de la Cernavodă, unul dintre cele mai frumoase din lume- opera lui Anghel Salingny care a „învins” Dunărea şi a legat Dobrogea de Muntenia, accesibil la adresa https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/caznele-podului-de-la-cernavoda-unul-dintre-cele-mai-frumoase-din-lume-opera-lui-anghel-saligny-care-a-invins-dunarea-si-a-legat-dobrogea-de-muntenia 4 decembrie 2018.
10: N. Vasilescu Karpen, Vieaţa şi opera lui Anghel Saligny, Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului/Imprimeria Naţională Bucureşti, 1946, p. 5-6.
11: Constantin Georgeta, Anghel Saligny. Studiu monografic, editura Stef, Drobeta Turnu Severin, 2011, p. 36.
Descarcă imaginea
https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2018/12/RO-Catalog-Petrom-2020-BT-84.png