fbpx

Descrierea imaginii

Imaginea prezintă o pasăre marină, răpitoare, de mărime medie, mai mare decât un pescăruș, denumită albatros, cu corp bombat și aplatizat, oval, terminat cu o coadă scurtă și ascuțită, cu aripi lungi și înguste, care ajută la planarea corpului în aer timp îndelungat.

Are un cap rotund, îndreptat spre dreapta, cu gât scurt și gros, cioc lung și arcuit în vârf, și ochi mici și rotunzi.

Corpul este balansat pe două picioare scurte terminate în labe late.

Albatrosul din imagine, privit lateral, are aripa redată prin textură ondulată, ochiul evidențiat printr-un cerc plin în relief, ciocul reprezentat prin textură punctată, și întreg corpul redat plin în relief.

Date istorice

Albatros este denumirea comună sub care sunt cunoscute păsările din familia Diomedeidae, care cuprinde circa 23 de specii, de la mărimea unei gâște până la mărimea unei lebede. Albatroșii se întâlnesc începând din regiunile arctice până la tropice. Numai trei specii de albatros se reproduc la nord de ecuator. Albatroșii pot sta luni de zile în largul oceanelor, putând dormi pe valuri. Păsările din această grupă, mulțumită aripilor lungi și înguste, sunt zburătoare excelente, putând plana timp îndelungat prin folosirea curenților de aer, fără a bate din aripi. Albatroșii sunt păsări răpitoare de o voracitate mare, hrănindu-se cu puii altor animale sau păsări marine [bibliografie 1].

Pe baza cercetărilor moleculare, ornitologii susţin că familia din care fac parte albatroşii are o vechime de circa 30-35 milioane ani. Albatroşii, deşi par pescăruşi, nu sunt deloc. De fapt, cel mai mare pescăruş din lume pare un pigmeu aşezat lângă impozantul albatros. Albatrosul călător din mările sudului (Diomedea exulans), ori albatrosul călător sau albatrosul regal, cum mai este denumit, este pasărea cu cea mai mare deschidere a aripilor (anvergură) din lume. Atinge o anvergură mai mare chiar decât a condorului. În medie, distanţa dintre vârfurile aripilor deschise ale albatrosului regal atinge dimensiuni cuprinse între 2,50-3, 50 metri, cel mai mare exemplar măsurat având anvergura incredibilă de 3,70 metri.

Lungimea de la plisc la coadă atinge 1,07-1,35 metri, masculii fiind puţin mai mari decât femelele. Greutatea acestor stăpâni ai cerului de deasupra valurilor atinge şi ea valori considerabile, de 6-12 kilograme.

Nicio specie de albatroşi nu trăieşte şi nici măcar nu migrează în prejma apelor maritime româneşti

Toate speciile de albatroşi trăiesc în apele şi pe coastele oceanelor, cele mai mari populaţii fiind observate în zonele litorale ale Americii de Sud, Africii de Sud, Australiei, Noii Zeelande şi Antarcticii. Cele patru specii de albatroşi care preferă apele Pacificului de Nord se întâlnesc din Galapagos până în Alaska şi Japonia.

Precum marea majoritate a păsărilor marine, albatroşii trăiesc în colonii mari. Cuibăresc doar pe insule izolate, cât mai departe de prezenţa şi intruziunea oamenilor. Unele specii, precum albatrosul cu picioare negre (Phoebastria nigripes) clocesc sub copaci, dar majoritatea îşi amenajează cuibul fie în nisipul plajelor, fie în zone pietroase.

Albatroşii cuibăresc doar pe insulele unde nu au trăit niciodată mamifere de pradă terestre şi fiecare albatros se va întoarce, la rândul lui, să se împerecheze şi să-şi crească puii pe aceeaşi insulă pe care a eclozat.

Se hrănesc în principal cu cefalopode, peşti şi mici crustacee, cu toate că, dacă au ocazia, consumă fără probleme şi cadavre.

Până de curând se credea că albatroşii se hrănesc predominant la suprafaţa apelor, cu peştii, cefalopodele şi crustaceele împinse la suprafaţă de curenţii marini sau de prădători. Cu toate acestea, studiile recente au evidenţiat faptul că unele specii de albatroşi se scufundă în căutarea prăzii până la adâncimi de 4-5 metri.

Sunt păsări care trăiesc mult, printre ei regăsindu-se recordmeni ai longevităţii din lumea păsărilor. Majoritatea exemplarelor ating vârsta de 50 ani, cel mai vârstnic exemplar cunoscut fiind unul din specia albatrosului nordic regal (Diomedea sanfordi), care are vârsta de circa 61 ani.

Devin maturi sexual relativ târziu, în preajma vârstei de 5 ani, dar se apucă să-şi caute o pereche şi să-şi întemeieze un cuplu de abia pe la 10 ani. Albatroşii, alături de lebede, pelicani, corbi şi păsări de pradă, sunt specii monogame, foarte fidele, care se împerechează pe viaţă, orice partener pornind în căutarea altei păsări doar dacă partenera sa de viaţă a murit accidental sau a fost ucisă [bibliografie 2].

Bibliografie:

  1. Wikipedia, disponibil online la https://ro.wikipedia.org/wiki/Albatros accesat la 21 octombrie 2019
  2. Descoperă.ro, disponibil online la https://www.descopera.ro/natura/9761210-albatrosii-suveranii-cerului-si-ai-valurilor accesat la 21 octombrie 2019

Descarcă imagine

https://tactileimages.org/wp-content/uploads/2019/10/albatros.png