(n. 5 noiembrie 1880, Pașcani, m. 19 octombrie 1961, Vânători-Neamț)

Descrierea imaginii

Este un bărbat de peste 50 de ani, corpolent, cu păr scurt și voluminos, ochi mari, sprâncene stufoase și maxilar osos și gușă proeminentă, îmbrăcat lejer.
Fruntea este conturată de părul piepănat pe spate, redat prin textură compactă, cu linii scurte, întrerupte curbe, suprapuse peste x-uri mici și dense.
Textura ondulată reprezintă puloverul la baza gătului, iar gulerul cămășii este redat prin textură cu pătrate pline în relief, aglomerate.

Date istorice

Mihail Sadoveanu s-a născut la 5 noiembrie 1880 în Pașcani ca fiu al avocatului Alexandru Sadoveanu și al Profirei Ursache Bibliografie 1. Debutul său literar are loc în 1897, când publică în revista ”Dracu” schița Domnișoara M din Fălticeni sub pseudonimul Mihai din Pașcani Bibliografie 2. Cariera sa avansează treptat, iar la 2 septembrie 1909 devine președintele Societății Scriitorilor din România Bibliografie 3. În 1915 publică romanul Neamul Șoimăreștilor. Șase ani mai târziu devine membru al Academiei Române Bibliografie 4. Perioada interbelică a fost una de maxim succes literar, publicând cele mai cunoscute și importante opere ale sale, printre acestea numărându-se Venea o moară pe Siret (1925), Zodia cancerului sau vremea Ducăi Vodă (1929), Baltagul (1930) sau Hanul Ancuței (1928). În perioada 1927-1930 a fost Venerabilul Lojii Masonice ”Dimitrie Cantemir”, iar din 1932 a fost venerabil al Lojii Masonice ”Moldova” Bibliografie 5. Dacă perioada interbelică i-a adus un binemeritat succes literar, venirea comunismului la putere a reprezentat un succes politic pentru scriitor, și chiar o ascensiune a carierei sale, ajungând să facă parte din conducerea Academiei Republicii Populare Române. Prin urmare, adept autodeclarat al realismului socialist, datorită romanelor sale, ce reliefau lupta de clasă, precum “Păuna Mică” sau “Mitrea Cocor”, și a celor istorice, în care adevărul era mult distorsionat, cum ar fi “Nicoară Potcoavă”, a fost unul dintre scriitorii preferați ai regimului comunist. În 1949, după ce Societatea Scriitorilor este transformată în Uniunea Scriitorilor din RPR, Sadoveanu devine președinte de onoare Bibliografie 6.
După un șir de succese în carieră aduse de regimul comunist, Mihail Sadoveanu se stinge din viață la 19 octombrie 1961, fiind înmormântat la cimitirul Bellu.

Bibliografie

1. Ion Popescu-Șireteanu, Amintiri despre Mihail Sadoveanu, Iași, Editura Junimea, 1973, p. 20,
2. Savin Bratu, Mihail Sadoveanu: o biografie a operei, Editura pentru Literatură, 1963, p. 99.
3. Cristian Sandache, Literatură și propagandă în România lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, București, Editura Mica Valahie, 2011, p. 377.
4. Nicolae Manolescu, Sadoveanu sau utopia cărții, București, Editura Eminescu, 1976, p. 253.
5. Rodica Pandele, Păstorel și corespondenții săi, București, editura Eminescu, 1998, p. 39.
6. M. Nițescu, M. Ciurdariu, Sub zodia proletcultismului: o carte cu domiciliu forțat : 1979-1995. Dialectica puterii : eseu politolog, București, Humanitas, 1995, p. 67.

Descarcă imaginea

http://imaginitactile.ro/images/e/eb/Mihail_Sadoveanu.png